TITLUL VI - SISTEMUL PUTERII JUDECĂTOREŞTI

TITLUL VI - SISTEMUL PUTERII JUDECĂTOREŞTI

Articolul 252 - Structura sistemului - Voteaza
(1) În alcătuirea sistemului puterii judecătoreştii intră Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, celelalte instanţe judecătoreşti, Curtea Constituţională şi Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competenţelor.
(2) Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, Curtea Constituţională şi Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca autorităţi publice autonome având buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat.
(3) Puterea judecătorească se exercită de persoane apte pentru îndeplinirea funcţiilor, promovate pe criteriile profesionalismului, corectitudinii, eticii şi respectului faţă de bunele practici.

CAPITOLUL I - DISPOZIŢIILE GENERALE

SECŢIUNEA 1 - CADRUL PROCESULUI JURIDIC

Articolul 253 - Caracterul public al dezbaterilor şi solemnitatea - Voteaza
(1) Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.
(2) Instanţele au obligaţia să asigură solemnitatea şedintei de judecată şi a celorlalte proceduri specifice justiţiei, precum şi celeritatea actului de justiţie.

Articolul 254 - Utilizarea limbii materne şi a interpretului în justiţie - Voteaza
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret. În procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Articolul 255 - Utilizarea căilor de atac - Voteaza
Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Articolul 256 - Poliţia instanţelor - Voteaza
Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor în vederea asigurării solemnităţii şi siguranţei derulării proceselor în sala de şedinţă.

SECTIUNEA a 2-a - STATUTUL MAGISTRATULUI

Articolul 257 - Independenţa judecătorului - Voteaza
(1) În exercitarea prerogativelor sale, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
(2) Nimeni nu poate trage la răspundere judecătorul pentru conţinutul deciziei sale, cu excepţia Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(3) În caz de eroare judiciară, magistratul judecător sal procuror, răspunde disciplinar, civil sau penal strict pentru faptele legate de activitatea sa profesională în dosarul respectiv.

Articolul 258 - Statutul judecătorului - Voteaza
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii pe perioada mandatului prezidenţial şi devin permanenţi prin recunoaşterea lor de către Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia celei de cadru didactic în învaţământul juridic superior, în funcţie de nivelul lor de pregătire.

Articolul 259 - Statutul procurorului - Voteaza
(1) Procurorul îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) În relaţia sa cu procurorul, ministrului justiţiei deţine doar autoritatea de a asigura baza materială şi logistica necesare pentru buna desfăşurare a activităţii magistratului. Orice condiţionare sau ingerinţă a ministrului justiţiei în activitatea profesională a procurorului constituie infracţiune.
(3) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Articolul 260 - Evaluarea profesională - Voteaza
(1) Responsabilitatea organizării procesului de evaluare profesională a magistratului, a calităţii procesului juridic, a deciziei adoptate de judecător într-un dosar sau a soluţiei procurorului revine Consiliului Superior al Magistraturii care va institui, în acest sens, un corp de auditori specializaţi, precum şi principii, criterii şi proceduri de evaluare.
(2) Procesul de evaluare profesională se desfăşoară sistematic potrivit unei planificări anuale.
(3) Anterior evaluării, fiecare magistrat îşi va autoevalua, la sfîrşit de an, activitatea prin prisma principii, criterii şi proceduri de evaluare elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) În situaţia că apar indicii privind comiterea unei erori judiciare, evaluarea calităţii procesului juridic, a deciziei adoptate într-un dosar sau a soluţiei procurorului vor fi cercetate şi evaluate prin prisma unor principii, criterii sau norme profesionale anterior stabilite, precum şi prin raportare la buna practică în materie.

CAPITOLUL II - CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

SECŢIUNEA 1 - ROLUL, STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA

Articolul 261 - Rolul - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a garanta independenţa justiţiei şi calitatea activităţii judiciare.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi, în activitatea sa, se supune doar legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa adunării generale a magistraţilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

Articolul 262 - Structura - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Camera Reprezentanţilor; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Preşedintele României; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (3) litera a).
(3) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 7 ani.

Articolul 263 - Lucrările şi hotărârile - Voteaza
(1) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(2) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul (224) alineatul (3 ).

SECŢIUNEA a 2-a -COMPETENŢELE ŞI ATRIBUŢIILE

Articolul 264 - Competenţele - Voteaza
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe:
a) solicită Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice, informaţiile sau actele pe care le consideră necesare;
b) organizează trimestrial întâlniri cu judecătorii, procurorii, presa şi reprezentanţii societăţii civile;
c) dispune verificarea aspectelor semnalate de judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată, în orice mod, precum şi publicarea rezultatelor acesteia,
d) sesizează organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun în vederea apărării independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a judecătorul sau procurorul şi dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii
e) formulează un punct de vedere în cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii;
f) dispune, la sesizarea interna sau externă, cercetarea activităţii judecătorilor, procurorilor care sunt implicaţi în fapte ce încalcă legea şi sesizează organul de urmărire penală.
g) eliberează din funcţie judecătorii, procurorii, care s-au făcut vinovaţi de corupţie, malpraxis sau au dovedit incompetenţa.
h) sesizează Parchetul în vederea sancţionării disciplinare sau penale a judecătorilor sau procurorilor care au comis fapte penale în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Articolul 265 - Atribuţiile - Voteaza
Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:
a) apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
b) asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor;
c) stabileşte principiile şi criteriile profesionale prin prisma cărora se efectuează evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, a deciziilor acestora şi a procesului judiciar;
d) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor;
e) coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri;
f) evaluează din punct de vedere profesional activitatea procurorului şi calitatea soluţiei acestuia;
g) organizează admiterea în magistratură, evaluarea, formarea, perfecţionarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor;
h) soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.

Articolul 266 - Alte atribuţii - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său.
(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi schimbaţi din funcţie de către forurile care i-au numit, în caz de incapacitate de a-şi îndeplini sarcinile de servici, în caz de corupţie, de decizii luate sub influenţe externe puterii judecătoresti, sau la propunerea adunării generale a magistraţilor în urma unei anchete parlamentare.

Articolul 267 - Numirea magistraţilor - Voteaza
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari.

Articolul 268 - Conferirea distincţiilor - Voteaza
(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României conferirea de distincţii magistraţilor,în condiţiile legii;
(2) Motivarea propunerii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind conferirea de distincţii magistraţilor se publică în Monitorul Oficial cu cel puţin trei luni înaintea producerii evenimentului.

SECŢIUNEA a 3-a - RAPORTURILE

Articolul 269 - Raporturile cu puterea legislativă - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii analizează raportul dintre drepturile, obligaţiile şi responsabilitatile cetăţeneşti prin prisma justiţiei şi propune direcţii de reglementare a acestora prin lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii propune Camerei Reprezentanţilor modificări şi îmbunătăţiri de legi care să conducă la creşterea gradului de coerenţă a sistemului legislative şi la o infracţionalitate mai redusă.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii acţionează pentru instituirea unui sistem judiciar coerent şi unitar pe teritoriul României uzând, potrivit legii organice, de iniţiativă legislativă.

Articolul 270 - Raporturile cu puterea executivă - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii analizează aplicarea legilor de către executiv şi intervine în cazul în care reglementările în vigoare sunt neglijate sau încalcate de către Guvern. În acest caz Consiliul Suprem al Magistraturii sesizează Primul Ministru şi Preşedenţia.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii solicită Primului Ministru raportări prin care să arate motivul amânării punerii în vigoare a legilor şi în urma analizării argumentelor decide sesizarea Preşedintelui României.

Articolul 271 - Colaborarea dintre autorităţile judecătoreşti - Voteaza
Consiliul Superior al Magistraturii organizează colaborarea între autorităţi în cadrul sistemului puterii judecătoreşti.

CAPITOLUL III - ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE ŞI

INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI

Articolul 272 - Instanţele judecătoreşti - Voteaza
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică .
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

SECŢIUNEA 1 - RAPORTURILE

Articolul 273 - Raporturile cu puterea legislativă - Voteaza
(1) Înalta Curte de Casaţie si Justiţie raportează Camerei Reprezentanţilor bianual asupra problemelor legate de eficienţa, coerenţa, funcţionalitatea şi organizării sistemului judiciar şi propune măsuri de îmbunătăţire ale cadruui legislativ.
(2) Înalta Curte de Casaţie si Justiţie raportează semestrial Camerei Reprezentanţilor asupra deciziilor luate, asupra situaţiei infracţionalităţii pe grupe de vârstă şi domenii, furnizând studii statistice, corelativ cauzale, cu privire la cazuistică.

Articolul 274 - Raporturile cu puterea executivă - Voteaza
În cazul punerii sub acuzare a Preşedintelui României, a membrilor Parlamentului, a Primului ministru, a membrilor Guvernului, a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a judecătorilor Curţii Constituţionale, a membrilor Consiliului Superior al Magitraturii şi a reprezentanţilor, raportarea competenţei privind judecarea aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL IV - MINISTERUL PUBLIC

SECŢIUNEA 1 - STATUTUL ŞI ROLUL

Articolul 275 - Rolul Ministerului Public - Voteaza
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Autoritatea procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra procurorului constă în exercitarea coordonării activităţii profesionale a acestuia, a creşterii gradului de competenţă, responsabilitate şi eficacitate a procurorilor, a stabilirii criteriilor de bune practici şi promovare şi a stabilirii relaţiilor de colaborare.
(5) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.
(6) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.

SECŢIUNEA a 2-a - COMPETENŢELE ŞI ATRIBUŢIILE

Articolul 276 - Competenţele - Voteaza
Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

Articolul 277 - Atribuţiile - Voteaza
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

SECŢIUNEA a 3-a - SOLUŢIA DISPUSĂ SAU ADOPTATĂ DE PROCUROR

Articolul 278 - Rezultatul muncii procurorului - Voteaza
(1) Rezultatul muncii procurorului se sintetizează în soluţia dispusă sau adoptată în cadrul unui dosar, precum şi în activitatea de susţinere a acesteia
(2) Procurorul este independent în ce priveşte soluţia dispusă, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei dispuse într-un dosar.
(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când acestea sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.

CAPITOLUL V - CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

SECŢIUNEA 1 - CONSTITUIREA, MODIFICAREA STRUCTURII ŞI
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

Articolul 279 - Structura - Voteaza
(1) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Trei judecători sunt numiţi de Camera Reprezentanţilor, trei de Consiliul Superior al Magistraturii şi trei de Preşedintele României.
(3) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(4) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică.

Articolul 280 - Condiţiile pentru numire - Voteaza
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Articolul 281 - Incompatibilităţile - Voteaza
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Articolul 282 - Independenţa şi inamovibilitatea - Voteaza
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.

SECŢIUNEA a 2-a - STATUTUL ŞI ROLUL

Articolul 283 - Statutul - Voteaza
În cadrul sistemului puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională, în calitatea sa de autoritate jurisdicţională distinctă şi independentă, este garantul supremaţiei Constituţiei.

Articolul 284 - Rolul - Voteaza
Curtea Constituţionă asigură, prin deciziile sale, coerenţa şi functionalitatea sistemului legislativ prin prisma raportării tuturor reglementărilor în vigoare indiferent de emitent, la legea fundamentală.

Articolul 285 - Statutul judecătorilor Curţii - Voteaza
Judecătorii Curţii Constituţionale au statut de înalt magistrat al statului egal ca rang, importanţă şi salarizare cu membrii Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. Nu se admit alte asimilări.

SECŢIUNEA a 3-a - COMPETENŢELE

Articolul 286 - Iniţiativa legislativă a Curţii Constituţionale - Voteaza
Iniţiativa legislativă a Curţii Constituţionale se limitează la problematica armonizării sistemului legislativ astfel încât acesta să constituie un cadru constituţional coerent şi unitar.

SECŢIUNEA a 4-a - ATRIBUŢIILE

Articolul 287 - Atribuţiile Plenului - Voteaza
Plenul Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 25 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui număr de cel puţin 25 de parlamentari;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi la solicitarea a unui număr de cel puţin 25 de parlamentari, ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

Articolul 288 - Atribuţiile Consiliului de experţi ai Curţii Constituţionale - Voteaza
Consiliul de experţi ai Curţii Constituţionale următoarele atribuţii:
a) prezintă Plenului rapoarte privind coerenţa legislaţiei cu Constituţia României şi cu reglementările internaţionale.
b) propune modificări sau iniţiative de legi care să asigure coerenţa, organicitatea şi completitudinea sistemului legislativ;
c) asigură o bază de date conţinând legislaţia internaţională a tuturor ţărilor şi legislaţia internaţională şi furnizează argumente comparative în vederea fundamentării deciziilor Curţii;
d) efectuează studii de analiză, impact şi prospective prin care justifică proiectele de legi propuse în concordanţă cu Constituţia României şi cu cele mai bune practici internaţionale; aceste studii vor fi publicate periodic pentru transparenţă; e) primeşte de la cei interesaţi, cu prioritate de la Consiliul Superior al Magistraturii şi de la instanţe, sesizări privind incoerenţa reglementărilor şi răspunde în scris petenţilor.

SECŢIUNEA a 5-a - JURISDICŢIA CONSTITUŢIONALĂ

Articolul 289 - Deciziile Curţii Constituţionale - Voteaza
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
(5) Deciziile Curţii Constituţionale trebuie însoţite de materialul justificativ şi de un material juridic naţional sau internaţional care să permită prin acţiunea Parlamentului să se obţină o lege corectată care respectă atât conţinutul legii propuse de Parlament cât şi Constituţia României şi reglementările internaţionale.