TITLUL IV - SISTEMUL PUTERII EXECUTIVE
Articolul 116 - Autorităţile executive fundamentale - Voteaza
(1) Puterea executivă se exercită de Preşedintele României şi de Guvern, potrivit responsabilităţilor şi competenţelor constituţionale specifice.
(2) Sistemul puterii executive din România cuprinde administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Delimitarea competenţelor se realizează prin aplicarea principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii astfel încât să se realizeze scopurile generale înscrise în Constituţie, precum şi o autonomie locală autentică.
(3) Principiul suprem care guvernează procesele specifice ce se derulează în cadrul sistemul puterii executive din România presupune cooperarea actorilor implicaţi, operativitate maximă în soluţionarea problemelor şi transparenţă faţă de toate părţile interesate astfel încât să se stimuleze democraţia participativă.
CAPITOLUL I - PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
SECTIUNEA 1 - ALEGEREA, SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA MANDATULUI
Articolul 117 - Alegerea Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de catre Camera Reprezentantilor. Candidatii trebuie sa indeplineasca criteriile profesionale, intelectuale, manageriale, morale si de sanatate fizica si mintala care sa-i permita exercitarea functiei. Profilul dat de aceste criterii va fi prezentat electoratului.
(2) Candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale Camerei Reprezentantilor, este declarat ales.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
(5) Cu trei zile înaintea scrutinului, candidaţii la funcţia prezidenţială vor fi examinaţi public de către o comisie de specialişti selectaţi de societatea civilă cu privire la realităţile sociale, politice, economice şi de mediu din România, precum şi în legătură cu soluţiile pe care ei le propun pentru rezolvarea diferitelor situaţii deosebite.
Articolul 118 - Validarea mandatului şi depunerea jurământului - Voteaza
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională în şedinţă publică.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământ, în faţa Camerei Reprezentanţilor, în termen de 24 de ore. Textul jurământului se stabileşte prin legea organică fiind în concordanţă cu responsabilităţile constituţionale, proprii funcţiei.
Articolul 119 - Durata mandatului - Voteaza
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului şi până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(2) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit de către Parlament, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 120 - Incompatibilităţi şi imunităţi - Voteaza
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Orice implicare partizană în lupta politică reprezintă o încălcare a spiritului de echidistanţă ce trebuie să guverneze întreaga activitate a Preşedintelui României. Aceasta implicare partizană poate fi sancţionată de către Camera Reprezentantilor cu iniţierea procedurii de suspendare a Preşedintelui din funcţie. În acest caz se reiau alegerile prezidenţiale fără a afecta celelalte alegeri.
(3) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72, alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 121 - Suspendarea din funcţie - Voteaza
(1) În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor, după consultarea prealabilă a Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul reprezentanţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile, Guvernul organizează referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Articolul 122 - Punerea sub acuzare - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru ca acesta să poată formula explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Articolul 123 - Vacanţa funcţiei - Voteaza
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de o lună de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
Articolul 124 - Interimatul funcţiei - Voteaza
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de preşedintele Camerei Reprezentanţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
Articolul 125 - Răspunderea preşedintelui interimar - Voteaza
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
SECTIUNEA 2 - STATUTUL ŞI ROLUL
Articolul 126 - Statutul, indemnizaţia şi celelalte drepturi - Voteaza
(1) Preşedintele României este şeful statului, această funcţie reprezentând cea mai înaltă treaptă în cadrul ierarhiei oficiale.
(2) Titularul funcţiei de şef al statului are deplina capacitate privind reprezentarea României în relaţiile cu alte state sau organizaţii internaţionale, toate celelalte reprezentări fiind înfăptuite sub mandat.
(3) Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.
Articolul 127 - Rolul Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei, la buna funcţionare a puterilor statului şi la apărarea drepturilor omului. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între autorităţile statului, precum şi între stat şi societate.
(3) Preşedintele are în responsabilitatea sa gestionarea crizelor, drept pentru care va elabora, ajutat de structura organizaţională pe care o coordonează, un portofoliu de strategii şi politici ce se impun a fi puse în aplicare de Guvern în caz de necesitate, precum şi propuneri legislative pentru Parlament, menite să soluţioneze, prin reglementări, situaţiile deosebite.
SECTIUNEA 3 - COMPETENŢELE
Articolul 128 - Numirea Guvernului - Voteaza
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru şi aproba numirea guvernului de catre Primul Ministru pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) Preşedintele României poate cere demisia Primului-ministru numai după un an de la desemnarea acestuia, în cazuri bine întemeiate, situaţie în care prezintă o fundamentare privind neîmplinirile şi abaterile de la declaraţiile iniţiale care au fundamentat numirea.
(3) Dacă Primul-ministru refuză să dea curs cererii Preşedintelui, acesta se poate adresa în scris, Parlamentul solicitând începerea procedurilor de demitere.
(4) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la cererea Primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(5) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (4) numai pe baza aprobării prealabile a Parlamentului, acordată la cererea Primului-ministru.
Articolul 129 - Consultarea Guvernului - Voteaza
(1) Preşedintele României trebuie să ceară punctul de vedere al Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) Guvernul soluţionează prioritar cererea Preşedintelui în termen de cel mult 48 de ore.
Articolul 130 - Participarea la şedinţele Guvernului - Voteaza
(1) Preşedintele României va lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice, în caz de calamitate şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Articolul 131 - Mesajele Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice, sociale şi economice ale naţiunii, precum şi în caz de criză, calamitate sau situaţii deosebite.
(2) În termen de maxim trei zile de la adresarea mesajului, Guvernul formulează un punct de vedere sau un plan de acţiune, după caz.
Articolul 132 - Dizolvarea Parlamentului - Voteaza
(1) După consultarea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) După consultarea prealabilă a Curţii Constituţională, Preşedintele României poate să dizolve Camera Reprezentanţilor, dacă aceasta adoptă prevederi legale prin care stabilesc privilegii de care să beneficiază parlamentarii sau discriminări cu consecinţe deosebite între diferite categorii sociale şi să anuleze aceste prevederi.
(3) În situaţia reglementată la alin. (2), Curtea Constituţională are obligaţia să formuleze o decizie.
(4) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(5) Preşedintele României nu poate dizolva Parlamentul în ultimele cinci luni ale mandatului său, în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Articolul 133 - Referendumul - Voteaza
(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului şi a societăţii civile, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
(2) În cursul unui an, Preşedintele României poate cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, doar o singură dată. In mod exceptional presedintele poate organiza referendum pentru schimbarea guvernului, pentru schimbarea constitutiei şi pentru demiterea Camerei Reprezentanţilor. Acest lucru se poate face numai dacă la precedentul referendum a fost obţinută schimbarea solicitată.
Articolul 134 - Instituirea măsurilor excepţionale - Voteaza
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult cinci zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
Articolul 135 - Iniţiativa legislativă a Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României are iniţiativă legislativă pentru domeniile date în responsabilitate, potrivit rolului său constituţional.
(2) In situaţia prevăzută la alineatul (1), Parlamentul se pronunţă în procedură de urgenţă, cu maximum de operativitate.
Articolul 136 - Sesizarea Curţii Constituţionale - Voteaza
(1) În cazuri excepţionale, pentru domeniile date în responsabilitate, potrivit rolului său constituţional, Preşedintele României poate sesiza Curtea Constituţională.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1), Curtea Constituţională se pronunţă în termen de 48 de ore.
SECTIUNEA 4 - ATRIBUŢIILE
Articolul 137 - Atribuţiile în domeniul politicii externe - Voteaza
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi avizate de Comisia parlamentară de politică externă a Camerei Reprezentanţilor.
(2) După semnarea de către Preşedinte a tratatului, acesta se supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil, fără a se depăşi 30 de zile de la momentul semnării.
(3) Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(4) În baza unei fundamentări prezentate de Guvernului, Preşedintele acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(5) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României în calitatea acestuia de şef al statului.
Articolul 138 - Atribuţiile în domeniul apărării - Voteaza
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult trei zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
(5) În cazul unor crize de diferite naturi care cer măsuri excepţionale preşedintele solicită Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi instituţiilor statului să ia măsurile cerute de situaţie conform procedurilor şi portofoliilor de soluţii asigurate de către comisia prezidenţială competentă. În cazul în care instituţiile statului nu răspund la solicitările de criză sau răspund deficitar, Preşedintele poate solicita înlocuirea de îndată a conducătorii acestor instituţii cu specialişti în domeniu.
Articolul 139 - Atribuţiile privind buna funcţionare a puterilor statului - Voteaza
(1) În situaţia că va constata încălcarea Constituţiei sau nereguli în funcţionarea unei autorităţi a statului, Preşedintele solicită rapoarte privind:
a)coerenţa cadrului legislativ în materia respectivă;
b)rigurozitatea aplicării reglementărilor existente;
c)calitatea şi eficacitatea controalelor exercitate, potrivit legii.
(2) Concluziile şi recomandările rezultate în urma cercetării prevăzute la alin. (1) sunt aduse urgent la cunoştinţa Camerei Reprezentanţilor, a Guvernului sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în scopul remedierii.
(3) Autorităţile menţionate la alineatul (2) au obligaţia să informeze Preşedintele privind măsurile întreprinse în scopul remedierii neregulilor.
Articolul 140 - Atribuţiile privind apărarea drepturilor omului - Voteaza
(1) În situaţia că Preşedintele este informat despre încălcări ale drepturilor omului, solicită efectuarea unei cercetări de către Avocatul Poporului.
(2) Concluziile şi recomandările Avocatul Poporului rezultate în urma cercetării prevăzute la alin. (1) sunt aduse urgent la cunoştinţa Camerei Reprezentanţilor, a Guvernului sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în scopul remedierii.
(3) Autorităţile menţionate la alineatul (2) au obligaţia să informeze Preşedintele privind măsurile întreprinse în scopul remedierii neregulilor.
Articolul 141 - Atribuţiile privind medierea între autorităţile statului - Voteaza
(1) În situaţia că Preşedintele este informat despre disensiuni apărute între autorităţi ale statului, solicită punctul de vedere al acestora referitor la problema în dispută, analizează situaţia prin prisma reglementărilor existente şi a impactului produs sau previzibil, după care dispune măsuri în consecinţă.
(2) Dispoziţia Preşedintelui formulată potrivit prevederilor alin. (1) este obligatorie pentru părţi acestea având obligativitatea de a raporta cu privire la măsurile întreprinse în scopul restabilirii climatului de cooperare.
Articolul 142 - Atribuţiile privind medierea între stat şi societatea civilă - Voteaza
(1) În situaţia că Preşedintele este solicitat să medieze unele disensiuni apărute între autorităţi ale statului şi structuri ale societăţii civile, acesta solicită punctul de vedere al părţilor la problema în dispută, analizează situaţia prin prisma reglementărilor existente şi a consecinţelor produse sau viitoare, după care dispune măsuri în consecinţă.
(2) Dispoziţia Preşedintelui formulată potrivit prevederilor alin. (1) este obligatorie pentru părţile care au solicitat medierea.
Articolul 143 —Atribuţiile privind proiectarea viitorului dezvoltării şi integrării - Voteaza
Preşedintele solicită comisiei de forsight a preşedenţiei să facă analize de context politic, economic sau de alte tipuri în vederea previzionării dinamicii pe termen scurt, mediu sau lung şi în vederea optimizării soluţiilor de dezvoltare şi integrare. Aceste rapoarte sunt urmate de modele de dezvoltare şi acţiune care sunt trimise specialiştilor guvernamentali în politici publice pentru analiză. Analizele pot fi finalizate cu planuri de dezvoltare-integrare sau cu propuneri de legi înaintate Camerei Reprezentanţilor.
Articolul 144 - Alte atribuţii - Voteaza
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, general şi amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală, cu excepţia ultimelor trei luni de mandat.
Articolul 145 - Actele Preşedintelui - Voteaza
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete şi directive care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele sau directivele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
SECTIUNEA 5 - RAPORTURILE PREŞEDINTELUI
Articolul 146 - Principiul colaborării cu Parlamentul - Voteaza
(1) Raporturile Preşedintelui cu Parlamentul sunt strict oficializate şi guvernate de principiul colaborării şi al eficacităţii. Buna credinţă se prezuma.
(2) In caz de divergenţă, Curtea Constituţională mediază, decizia acesteia fiind obligatorie pentru părţi.
Articolul 147 - Raporturile cu Guvernul - Voteaza
(1) În cadrul raporturilor cu Guvernul, Preşedintelui îi revine responsabilitatea de a impulsiona acţiunile executivului.
(2) Dacă Guvernul nu răspunde eficace solicitărilor Preşedintelui, acesta poate cere Parlamentului demiterea Primului ministru, sau remanierea Guvernului, după caz.
(3) Raporturile Preşedintelui cu Guvernul sunt strict oficializate şi guvernate de principiul colaborării, eficienţei, eficacităţii şi al respectului reciproc.
Articolul 148 - Raporturile cu Puterea judecătorească - Voteaza
Preşedintele, la propunerea Consiliul Superior al Magistraturii, poate numi în funcţie sau poate demite magistraţi, potrivit legii.
SECTIUNEA 6 - INSTITUŢIILE DIRECT COORDONATE
Articolul 149 - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - Voteaza
(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar şi coerent activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
(2) În scopul îndeplinirii rolului său de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, Preşedintele României conduce şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi coordonează activitatea acestuia.
Articolul 150 - Avocatul Poporului - Voteaza
(1) Avocatul Poporului are rolul de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice.
(2) Activitatea Avocatului Poporului se desfăşoară sub directa coordonare a Preşedintelui României.
(3) Numirea Avocatului Poporului se face de către Preşedintele României în termen de cel mult cinci luni de la depunerea jurământului.
(4) Mandatul Avocatului Poporului se încheie la numirea unui nou titular.
(5) Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.
(6) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(7) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică speciala de organizare.
Articolul 151 - Exercitarea competenţelor şi atribuţiilor - Voteaza
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Avocatul Poporului efectuează semestrial analize şi studii comparative cu privire la problematica respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor urmând ca acestea să fie date publicităţii.
(3) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului poporului sprijinul necesar în exercitarea competenţelor şi atribuţiilor sale.
(4) Dacă Avocatul Poporului constată că autorităţile publice cărora le-a solicitat sprijin în exercitarea atribuţiilor sale nu dau curs cererii sale, acesta poate reclama cazul la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.
Articolul 152 - Rapoartele - Voteaza
(1) Avocatul Poporului prezintă Preşedintelui, semestrial sau la cererea acestuia, rapoarte de activitate.
(2) Rapoartele Avocatului poporului conţin constatările semnificative, precum şi concluziile şi recomandările privind legislaţia sau măsurile de altă natură, ce se impun a fi luate în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Articolul 153 - Consiliul de Criză - Voteaza
(1) În cadrul Administraţiei prezidenţiale se organizează şi funcţionează Consiliul de criză având rolul de a coordona întreaga problematică privind gestionarea situaţiilor deosebite, la nivel naţional.
(2) Directivele emise de Consiliul de Criză devin obligatorii după avizarea acestora de Preşedintele României şi contrasemnarea de Primul-Ministru.
(3) Consiliul de criză este alcătuit din consilieri şi experţi specializaţi, pe domenii, în identificarea riscurilor şi a crizelor incipiente sau aflate în derulare, precum şi în stabilirea portofoliului de soluţii optime privind soluţionarea situaţiilor deosebite.
(4) Consiliul de Criză are rolul de a elabora preventiv soluţii de răspuns instituţional pentru rezolvarea situaţiilor deosebite şi, în acest sens, formulează rapoarte către Preşedinte, însoţite de studii ce validează propunerile de soluţionare.
(5) În baza acestor rapoarte, Preşedintele României iniţiază proceduri parlamentare sau guvernamentale de acţiune, după caz.
(6) În procesul de conducere şi coordonare a Consiliului de Criză, Preşedintele României are următoarele atribuţii:
a)conduce şedinţele operative ce urmează să se soldeze cu emiterea de directive;
b)primeşte şi analizează informaţiile strategice şi operative şi, pe baza acestora, formulează concluzii şi recomandări;
b)aprobă planurile de măsuri şi normele ce se impun în funcţie de interesele naţionale;
d)solicită adaptarea acţiunile interne la cerinţele mediului internaţional în funcţie de angajamentele României pe plan extern;
e)acţionează pentru crează realizarea optimului de reprezentare;
hh)monitorizează modul de aplicare a sarcinilor ce decurg din directivele Consiliul de criză şi intervine pentru corectare, dacă este cazul;
f)aprobă strategiile naţionale de criză.
(7) În raporturile sale cu Preşedintele României, Consiliului de Criză îi revin următoarele atribuţii:
a)compară dispozitivele anti-criză existente cu necesarul şi propune soluţii de contracararea consecinţelor posibile pe termen mediu şi lung;
b)evaluează alte seturi de proceduri în funcţie de eficienţă şi sustenabilitate, ce pot fi aplicate în diferite circumstanţe de criză;
c)creează portofoliul de strategii de criză pentru a se acoperi întreaga plajă de riscuri;
d)actualizează informaţia strategică;
e)propune norme, reguli şi proceduri noi în funcţie de situaţiile apărute;
f)organizează şi gestionează o bază naţională de date şi informaţii privind problematica crizelor şi valorifică experienţele altor state prin intocmirea de studii comparative.
(8) La şedinţele operative ale Consiliul de Criză ce urmează să se soldeze cu emiterea de directive este invitat şi Primul-Ministru.
Articolul 154 - Consiliul de prospectare a alternativelor de viitor - Voteaza
În procesul de coordonare a Consiliului de prospectare Preşedintele are urmatoarele atribuţii:
a)solicită estimările pentru viitor pentru diferite sectoare.
b)negociază cu alte preşedenţii şi cu structurile UE sau NATO masurile preventive ce trebuie luate pentru pre-întâmpinarea unor evenimente sau pentru dezvoltarea unor sectoare de interes comun.
c)solicită dezvoltarea de portofolii de strategii.
d)solicită crearea de mijloace necesare in viitor.
e)aprobă strategii sau mijloace.
f)generează directive cu ajutorul consiliului de criză.
g)mediază cu guvernul integrarea unor solutii de viitor în programele de dezvoltare, integrare sau pre-întâmpinare a unor evenimente.
CAPITOLUL II - GUVERNUL
Articolul 155 - Statutul - Voteaza
(1) Guvernul aplică legislaţia existentă, gestionează procesul dezvoltării socio-economice şi culturale şi defineşte orientările şi priorităţile de politică generală.
(2) Guvernul nu exercită funcţii legislative însă poate propune Parlamentului spre aprobare, proiecte de legi.
(3) Şeful executivului este Primul-ministru care conduce activitatea Guvernului, potrivit atribuţiilor, sub îndrumarea Preşedintelui României.
(4) Guvernul, prin membrii cabinetului şi prefecţi, conduce şi coordonează întreaga administraţie publică centrală şi locală din România.
(5) Guvernul prin politicile sale financiare asigură co-finantarea programelor internaţionale de dezvoltare cu fonduri mixte, precum şi a programelor naţionale de dezvoltare.
Articolul 156 - Rolul şi structura - Voteaza
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare aprobat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală şi unitară a administraţiei publice.
(2) Guvernul creaza conditiile necesare sectorului judecatoresc de asigurare a primatului legii pe tot cuprinsul ţării.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate pe baza unor programe având consemnate scopuri, obiective, acţiuni, termene şi responsabilităţi clar definite.
(4) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Articolul 157 - Alte precizări privind statutul şi rolul - Voteaza
(1) Guvernul Romaniei este responsabil privind aplicarea programelor curente si de perspectivă ce decurg din directivele Consiliului de Criză.
(2) Guvernul Romaniei este responsabil cu proiectarea si implementarea politicilor de dezvoltare durabila, sustenabila echilibrata si integrata a Romaniei. Pentru indeplinirea acestui obiectiv Guvernul Romaniei va colabora cu comisiile de experti ale structurilor statului si ale societatii civile.
(3) Guvernul Romaniei solicita Camerei Reprezentantilor elaborarea, in regim de urgenta, a unor reglemetări pentru situatii deosebite.
(4) Guvernul Romaniei are responsabilitatea competenţei în administraţia publică centrală.
(5) Activitatea Guvernului va fi raportată public la 31 ianuarie a fiecărui an pentru anul anterior, printr-un act detaliat in care se vor specifica obiectivele urmărite, gradul de realizare a acestora şi costurile aferente.
(6) Activitatea fiecărui minister va fi raportata public la finele fiecărui semestru cu detaliere privind programul de dezvoltare specific, studiile de analiza şi de impact a problemelor curente, obiectivele urmărite, gradul de realizare a acestora şi costurile aferente.
(7) Daca in trei luni de la publicarea rapoartelor prevăzute la alineatele anterioare apar contestatii privind veridicitatea celor afirmate, asupra realismul planului de dezvoltare propus sau asupra necesitatii programelor propuse se va face o analiza efectuata de un grup format din membri ai comisiei de specialitate din Camera Reprezentantilor si de specialisti a societatii civile asupra activitatii ministerului. In cazul in care activitatea este raportata negativ se va solicita Camerei Reprezentantilor initierea procedurii de inlocuire a ministrului sau se va solicita ministrului inlocuirea unor functionari din minister care nu au demonstrat competenta necesara sau au actionat in mod nejustificat.
SECTIUNEA 1 - PRIMUL MINISTRU
Articolul 158 - Primul-ministru - Voteaza
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin, potrivit legii. La cererea puterii legislative sau din proprie iniţiativă, Primul-ministru prezintă Camerei Reprezentanţilor rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului.
(2) Rapoartele şi declaraţiile Primului-ministru prezentate potrivit alin (1) se dezbat cu prioritate pentru a se formula concluzii în vederea legiferării.
(3) Dacă Primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă Primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
Articolul 159 - Atribuţiile Primului-ministru - Voteaza
(1) Primul-ministru conduce activitatea Guvernului şi coordonează activitatea ministerelor, prefecturilor şi a agenţiilor guvernamentale.
(2) Primul-ministru reprezintă Guvernul în relaţiile cu celelalte autorităţi ale statului şi cu guvernele altor ţări.
(3) Primul-ministru se supune deciziilor Preşedintelui României iar în situaţia că acestea contravin Constituţiei sau legilor, informează Camera Reprezentanţilor.
(4) Primul-ministru asigură punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşi rămase definitive.
SECTIUNEA 2 - STATUTUL MINIŞTRILOR
(1) Primul-ministru propune miniştrii pe baza evaluării capacităţilor manageriale, a experienţei profesionale, a gradului de implicare socială şi a renumelui pe care aceştia îl au.
(2) Miniştri pot proveni din interiorul partidelor politice, a organizaţiilor profesionale reprezentate în Parlament sau pot fi specialişti publici de înaltă competenţă profesională.
Articolul 160 - Statutul specialiştilor în politici publice - Voteaza
(1) Guvernul şi ministerele au, în structura lor, consilii de specialişti în politici publice care elaborează strategii, politici şi programe de dezvoltare, precum şi variante decizionale privind problematica dată în competenţa executivului.
(2) Raportul de interferenţă profesională dintre consilii de specialişti în politici publice şi factorul decizional este următorul:
Primului ministru sau ministrului de resort îi revin următoarele atribuţii:
a)primeşte şi soluţionează problemele ce trebuie rezolvate în regim de urgenţă şi/sau importanţă;
b) configurează structurile necesare conceperii şi execuţiei de programe;
c)configurează baza de reţele de colaborare necesare implementărilor;
d)semnează ordinele şi hotărârile emise de Guvern;
e)evaluează calitatea programelor în curs;
f)creează centrele de strategii necesare bunei desfăşurări a programelor de dezvoltare şi asigură competenţa, responsabilitatea şi valoarea aceastora prin selecţie pe baza profesională.
Consiliului de specialişti în politici publice îi revin următoarele atribuţii:
g)primeşte datele comparate naţional-internaţional plecând de la proiectele de ordine şi de hotărâri ale Guvernului;
h)identifică soluţiile comparative din alte ţări pentru probleme similare şi le compară la gradul de eficienţă în rezolvarea problemelor;
i)creează reţele de experţi şi menţine la nivel înalt o piaţă de competenţe;
j)exprima soluţii de marketing informaţional public de tipul “cele mai frecvente întrebări”;
k)configurează modificări şi evaluează structurile conceperii şi execuţiei de programe;
l)utilizează reţelele de experţi din baza de colaborări naţionale şi internaţionale pentru configurarea strategiilor optime;
Articolul 161 - Răspunderea membrilor Guvernului - Voteaza
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Reprezentanţilor şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Sesizările asupra infracţiunilor la nivelul Guvernului pot fi făcute către comisia permanentă a Camerei Reprezentanţilor sau către organismele prezidenţiale. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială care completeaza legislatia de drept comun.
(4) Un ministru nu poate fi exonerat de răspundere în faţa legii pentru fapte de natură penală, administrativă sau civilă, altele decât cele enumerate distinct în legea privind responsabilitatea ministerială.
SECTIUNEA 3 - CONSTITUIREA, MODIFICAREA ŞI DEMITEREA
Articolul 162 - Învestitura - Voteaza
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul trebuie sa indeplineasca criteriile profesionale, intelectuale, manageriale, morale si de sanatate fizica si mintala care sa-i permita exercitarea functiei.
(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Articolul 163 - Jurământul de credinţă - Voteaza
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, jurământul de credinţă, potrivit legii, în faţa Preşedintelui României.
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Articolul 164 - Incompatibilităţile - Voteaza
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial. Funcţia de membru al Guvernului este de asemenea incompatibilă cu lipsa unei calificări profesionale excepţionale în domeniul ce trebuie gestionat.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
Articolul 165 - Încetarea funcţiei de membru al Guvernului - Voteaza
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Articolul 166 - Încetarea mandatului - Voteaza
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
SECTIUNEA 4 - COMPETENŢELE
Articolul 167 - Sistemul financiar - Voteaza
Constituirea, administrarea, utilizarea şi controlul fondurilor publice ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege organică.
Articolul 168 - Bugetul public naţional - Voteaza
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare şi a cuatumului fondurilor necesare.
(6) Bugetul va fi calculat În funcţie de programele de dezvoltare propuse de specialiştii În politici publice, analizate la nivelul ministerelor şi aprobate de miniştri şi de primul ministru in urma optimizarii corelarii resurselor bugetare cu programele de dezvoltare. Aceste programe vor fi publice şi executarea lor se va finaliza cu un raport anual care va fi de asemenea public.
(7) Guvernul nu poate modifica bugetele înaltelor autorităţi, respectiv, Administraţia Prezidenţială, Camera Reprezentanţilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi Curtea Constituţională.
Articolul 169 - Impozite, taxe şi alte contribuţii - Voteaza
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.
(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.
(4) Nivelul impozitării globale asupra veniturilor unei persoane nu poate depăşi pragul de 25%.
(5) Guvernul va acţiona sistematic pentru atragerea în circuitul economic a marilor averi, precum şi pentru constituirea unui fond naţional de asistenţă socială şi de subvenţionare a categoriilor sociale defavorizate.
SECTIUNEA 5 - ATRIBUŢIILE
Articolul 170 - Fundamentarea politicii generale - Voteaza
Politica generală a Guvernului se întemeiază pe studii şi analize efectuate cu ajutorul consiliilor de specialişti în politici publice ce funcţionează în cadrul Guvernului în ministere.
Articolul 171 - Atribuţiile in domeniul politicii externe - Voteaza
(1) Guvernul Romaniei colaboreaza cu guvernele ţărilor Uniunii Europene in elaborarea de strategii şi programe comune de lucru, precum şi în stabilirea priorităţilor şi a directiilor de dezvoltare.
(2) După discutarea politicilor comune acestea vor fi ratificate de catre Camera Reprezentantilor si vor fi completate cu politicile de dezvoltare care tin de programul national de dezvoltare.
(3) Guvernul Romaniei este reprezentat in Comisiile de Specialitate ale Uniunii Europene de grupurile de experti care se ocupa de proiectarea si implementarea politicilor publice.
Articolul 172 - Atribuţii în perioadă de criză - Voteaza
(1) Primul Ministru conduce personal actiunile guvernamentale şi programele inter-ministeriale necesare rezolvarii situatiilor de criza.
(2) Primul Ministru poate solicita Camerei Reprezentantilor rectificarea bugetului în vederea realocării fondurilor publice pentru rezolvarea situatiilor de criza, precum şi aprobarea de imprumuturi externe.
(3) Primul Ministru şi Guvernul Romaniei vor colabora cu Preşedintele României şi cu grupul de experti al presedentiei pentru rezolvarea situatiilor de criza.
Articolul 173 - Atributii privind buna functionare a prefecturilor şi primariilor - Voteaza
(1) Guvernul Romaniei va coordona activitatea prefecturile în definirea priorităţilor programelor de dezvoltare locala, in dezvoltarea resurselor umane necesare implementarii acestor programe si in implementarea acestor programe.
(2) Guvernul Romaniei cere semestrial rapoarte de activitate privind activitatea prefecturilor, iar prefecturile cer semestrial rapoarte de activitate privind functionarea autorităţilor locale. Concluziile ce se desprind din rapoartele semestriale vor fi aduse in termen de zece zile la cunoştinţa ministerelor de resort, în vederea întreprinderii unor acţiuni de remediere.
Articolul 174 - Atribuţiile privind medierea dintre stat şi societatea civilă - Voteaza
(1) Guvernul, prin ministerele de resort, va negocia cu patronatele, sindicatele şi cu asociaţiile profesionale politica salariala, drepturile si obligatiile angajatilor, etapele si termenele programelor guvernamentale si planurile de perspectiva.
(2) Acordurile incheiate in urma medierilor sunt obligatorii pentru toate partile.
Articolul 175 - Actele guvernului - Voteaza
(1) Guvernul si ministerele emit strategii, politici, planuri, programe, regulamente de organizare interna, regulamente de organizare şi functionare, metodologii de aplicare si grafice de lucru cu termene precise. Aceste acte au caracter adaptativ şi pot suferi rectificari in urma aplicării lor şi a negocierii cu cei interesati.
(2) Actele negociate cu partenerii de dialog social capătă caracter permanent pentru întreaga perioadă de valabilitate.
SECTIUNEA 6 - GUVERNAREA
Articolul 176 - Actele Guvernului - Voteaza
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ele nu pot avea condiţionări şi restricţii suplimentare faţă de cele stabilite prin lege.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
SECTIUNEA 7 - RAPORTURILE CU PUTEREA LEGISLATIVĂ
Articolul 177 - Informarea Parlamentului - Voteaza
(1) În cadrul controlului parlamentar exercitat asupra activităţii lor, Guvernul si celelalte organe ale administraţiei publice sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Reprezentanţilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
(3) Informările făcute Parlamentului vor fi publice şi transparente, ministerele având obligativitatea de a lua în consideraţie propunerile organizaţiilor profesionale şi de a răspunde cetaţenilor la problemele şi întrebările cele mai frecvente prin texte publice edificatoare, precum şi la cele specifice prin corespondenţa directă.
Articolul 178 - Întrebările şi interpelările parlamentare - Voteaza
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul Camerei Reprezentanţilor.
(2) Pentru a răspunde complet şi corect la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, membrii Guvernului prezintă considerentele legale, economice, sociale sau de altă natură care au stat la baza deciziilor adoptate.
Articolul 179 - Moţiunea simplă - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări parlamentare.
(2) În cazul adoptării moţiuni simple, Primul-ministru poate demite pe membrul Guvernului care este responsabil cu problemă ce a făcut obiectul interpelării.
Articolul 180 - Moţiunea de cenzură - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al reprezentanţilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa plenară a Camerei Reprezentanţilor.
(4) Retragerea încrederii acordate Executivului poate interveni şi în cazul în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.
Articolul 181 - Angajarea răspunderii Guvernului - Voteaza
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alin. (3), Dezbaterea acesteia se va face în şedinţa plenară a Camerei Reprezentanţilor.
Articolul 182 - Delegarea competenţei legislative - Voteaza
(1) În caz de criză majora sau în situaţii deosebite, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a propune legi de urgenta în domenii care nu fac obiectul legilor organice si care vor intra in dezbaterile Camerei Reprezentantilor in regim de urgenta.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care Guvernul poate propune legi de urgenta.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, legile de urgenta se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor legilor de urgenta.
(4) Guvernul poate propune Camerei Reprezentantilor legi de de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, pentru aceasta răspunzând la sesizările structurilor prezidenţiale de management al crizelor, sau având iniţiativă proprie, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Legile de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera Reprezentanţilor şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Dacă nu se află în sesiune, Camera Reprezentanţilor se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera Reprezentanţilor nu se pronunţă asupra legii de urgenta, aceasta este considerată adoptată. Legea de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Legile de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Legile de urgenta cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi legile de urgenta ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
SECTIUNEA 8 - RAPORTURILE CU PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Articolul 183 -Raporturile - Voteaza
(1) Guvernul are obligaţia de a informa Preşedintele privind stadiul programului său de guvernare aprobat de Parlament şi al realizării politicii interne şi externe.
(2) În situaţia că, Parlamentul a emis o hotărâre de suspendare din funcţie a şefului statului, în cel mult 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, Guvernul organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
SECTIUNEA 9 - INSTITUŢIILE COORDONATE NEMIJLOCIT
Articolul 184 - Ministerele - Voteaza
(1) Ministerele se organizează, prin hotărâre de Guvern, numai în subordinea Executivului. Ministerul este condus nemijlocit de ministrul de resort acesta fiind şi ordonator de credite.
(2) Calitatea de ordonator de credite se obţine în urma unui examen organizat de către Ministerul Finanţelor Publice. Fara acest examen promovat nimeni nu poate fi ministru.
Articolul 185 - Agenţiile guvernamentale - Voteaza
(1) Agenţiile guvernamentale sunt structuri de expertiză şi implementare necesare derularii programelor guvernamentale servind interesul public.
(2) Agenţiile guvernamentale şi alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.
(3) În vederea eficientizării, Guvernul va acţiona sistematic pentru optimizarea numărului de agenţii guvernamentale şi organe de specialitate.
Articolul 186 - Prefectul - Voteaza
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul, ca înalt funcţionar public, este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
(6) Prefecturile, ca organe teritoriale ale Guvernului conduse de prefect, au rolul de a asigura aplicarea unitară şi coerentă legii la nivel judeţean. In acest sens ele colaborează cu toate celelalte organe ale puterii locale şi cu societatea civilă.
(7) La solicitarea organelor puterii locale şi constatând un deficit cert de expertiză sau de competenţă, la nivel local, într-un anumit domeniu de activitate, prefectul are obligaţia să asigure trasferul informaţional necesar în vederea soluţionării sau prevenirii unor situaţii deosebite solicitând, în acest sens sprijunul agenţiilor guvernamentale şi a organe de specialitate, după caz.
Articolul 187 - Alte instituţii publice din subordinea Guvernului - Voteaza
În baza unei fundamentări privind necesitatea şi oportunitatea, în subordinea Executivului se pot organiza şi alte instituţii publice, potrivit legii.
Articolul 188 - Forţele armate - Voteaza
(1) Angajarea forţelor armate în soluţionarea prin forţă a unor situaţii deosebite se face numai in urma voinţei poporului, exprimată prin votul Camerei Reprezentantilor pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(2) Forţele armate sunt administrate, din punct de vedere formal, de către Guvern care este obligat să asigure instruirea şi baza materială necesară in vederea realizării cadrului general ce face posibilă îndeplinirea misiunilor.
(3) În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii. Armata poate fi implicată şi în rezolvarea situaţiilor generate de crize sau dezastre naturale.
(4) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(5) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(6) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare, în afara celor prevăzute de lege, este interzisă.
(7) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.