PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR
                SENAT

PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

ART. I

Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin
referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi
republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31
octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

1. Înainte de TITLUL I, se introduce un Preambul, cu următorul cuprins:

 PREAMBUL

Noi, poporul român, 

Conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor,
mulţumind strămoşilor pentru că au creat pentru noi România şi
civilizaţia românească, dorind să asigurăm libertatea, bunăstarea şi
fericirea noastră şi a urmaşilor noştri, să construim un stat al nostru,
naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic,
clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, slujitor competent
şi responsabil al drepturilor şi intereselor noastre, capabil să se integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii
Europene, 

Ştiind că singura cale prin care putem stăpâni şi apăra libertatea, bunăstarea şi fericirea, drepturile câştigate prin sângele
strămoşilor asupra teritoriului naţional, asupra resurselor naturale ale
acestui pământ şi asupra avuţiei pe care am creat-o şi pe care o creăm,
prin munca noastră, este construcţia economiei democratice, prin
împroprietărirea cu capital a tuturor cetăţenilor, astfel încât majoritatea capitalului să rămână, pentru totdeauna, în proprietatea
privată a majorităţii cetăţenilor, 

Înţelegând că numai deţinând puterea economică, poporul român va deţine şi puterea politică, va controla şi statul său şi îşi va impune şi propriile sale valori morale:**credinţa; demnitatea; libertatea;
dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de
iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa;
dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară;
neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare,

Am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituţie a
României.”

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic.

​(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi modificată prin referendum naţional. 

​(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa, demnitatea; libertatea; dreptatea;
adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de
întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi
neamestecul în treburile altor popoare.

​(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separaţiei, independenţei şi echilibrului
autorităţilor statului - legislativă, executivă, judecătorească,
mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, ştiinţifică - în
cadrul democraţiei constituţionale. Autorităţile statului sunt cele
stabilite prin Constituţie. Între ele nu există raporturi de
subordonare  ierarhică, ci numai relaţii de colaborare şi de control
reciproc.

​(5) România este stat de drept, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti este
obligatorie, cu excepţia cazurilor în care legile şi hotărârile
judecătoreşti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi
instituțiilor statului.”

3. După articolul 1, se introduce un nou articol, 1.1, astfel:

Denumirea articolului va fi * Uniunea Europeană”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) România este stat membru al Uniunii Europene.

​(2) România aplică prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări ale Uniunii, stabilite în
conformitate cu prevederile tratatelor constitutive.

​(3) Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se aprobă de poporul român, prin referendum.

​(4) Poporul român poate hotărî, prin referendum, retragerea României din Uniunea Europeană, în cazul în care consideră că reglementările sau
acţiunile Uniunii Europene contravin intereselor sale, cu respectarea
prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii.”

4. Articolul 2 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum, ca instrument al democraţiei directe, şi prin autorităţile
statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin
alegeri libere, periodice şi corecte .”

După alineatul (1), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în
numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.

(1.2) Orice încălcare a mandatului încredinţat autorităţilor statului şi autorităţilor locale va fi sancționat de popor,  prin referendum,
potrivit Constituţiei ”

5. După articolul 2, se introduce un nou articol, 2.1, astfel

Denumirea articolului va fi “Referendumul”

Articolul va avea următorul cuprins:

“(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, sau local, prin referendum, organizat potrivit Constituţiei şi
legii.

​(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului, sau judeţului, la cererea primarului, a voievodului, a
unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv, judeţeni, sau la
cererea a cel puţin 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai
comunei, oraşului, municipiului, sau judeţului respectiv.

​(3) Referendumul naţional se organizează la iniţiativa Preşedintelui României, la iniţiativa a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot,
sau din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situaţiile prevăzute
în Constituţie. 

​(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul iniţiat potrivit Constituţiei, în termen de 45 zile de la data
înregistrării iniţiativelor la această Autoritate, sau la termenele prevăzute în Constituţie.

​(5) Referendumul, organizat potrivit Constituţiei, este valabil şi îşi produce efectele în sensul hotărât de majoritatea celor înscrişi pe
listele electorale permanente care au participat la referendum şi şi-au
exprimat în mod valabil votul. La referendum, participă şi cetăţenii
care au domiciliul sau reşedinţa ori călătoresc în străinătate şi sunt
înscrişi pe listele electorale suplimentare. La referendum, opţiunile de vot vor fi prezentate pe buletinele de vot în aşa fel încât votanţii
înscrişi pe listele electorale să poată alege exprimându-şi opţiunea prin “DA” sau “NU”.

​(6) Voinţa exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autorităţile statului şi
autorităţile locale.

​(7) O lege, sau hotărâre, aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar printr-un alt referendum.”

6. Articolul 3 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (2)  va avea următorul cuprins:

“(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului
internaţional.”

Alineatul (3)  va avea următorul cuprins:

“(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în localităţi - comune şi oraşe - şi judeţe. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. 

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (3.1) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă prin referendum naţional.”

7. După articolul 3, se introduce au nou articol, 3.1, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Reîntregirea Patriei”

Articolul va avea următorul cuprins:

“(1) Statul român este continuatorul statului naţional şi unitar  consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în
Sfatului Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii
Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la
Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări
Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

​(2) Poporul român militează şi acţionează, necontenit şi paşnic, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a
consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea
prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.”

8. După articolul 3.1, se introduce un nou articol, 3.2, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Regiunile de dezvoltare”

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unităţi de planificare a dezvoltării regionale şi de culegere a
datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările
europene.

​(2) Atribuţiile, denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificată  prin referendum
naţional.”

9. Articolul 5 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1)  va avea următorul cuprins:

 “(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege, adoptată prin referendum naţional.”

După alineatul (1), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:

  (1.1) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă
a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în
ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine
pe care persoanele în cauză  le deţin, sau le-au deţinut, înainte de
primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai
persoanelor în cauză.  În prima listă, publicată la sfârşitul anului în
care intră în vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care
au primit cetăţenia română începând cu data de 24 ianuarie 1859 până la
sfârşitul anului în care se publică lista.

(1.2) Etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetăţenia română.
Tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie şi
descendenţilor acestora li se recunoaşte cetăţenia română, la cerere, de
îndată, fără taxe.

(1.3) Persoanele care au participat, în orice fel, la genocidul antiromânesc de după 1944, nu pot primi cetăţenia română, dacă
participarea la genocid este stabilită printr-o hotărâre judecătorească,
rămasă definitivă.”

10. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetăţenilor săi dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase.

​(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale tuturor cetăţenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de
egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

​(3) Etnia reprezintă comunitatea persoanelor care vorbesc aceiaşi limbă maternă.

​(4) Fiecare cetăţean al României are dreptul să-şi afirme etnia şi religia, prin declararea acestora la primul recensământ organizat după
data la care a împlinit vârsta de 18 ani.

​(5) Beneficiază de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase numai cetăţenii care şi-au declarat etnia şi
religia, conform alineatului 

(6). Până la împlinirea vârstei de 18 ani, copiii îşi exercită drepturile  prin intermediul părinţilor, în condiţiile legii.”

11. Articolul 7 se modifică şi se completează, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Românii din afara graniţelor statului

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (2) Românii din teritoriile situate în afara graniţelor statului român, teritorii  care fac parte din spaţiul de etnogeneză a poporului român,
beneficiază de o atenţie specială din partea statului român.” 

12. Articolul 8 se modifică şi se completează, astfel:

Denumirea articolului va fi: “Partidele politice”

Articolul va avea următorul cuprins:

“(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.

​(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei
politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea
teritorială, principiile democraţiei şi statului de drept. 

​(3) Partidele politice sunt obligate să respecte ordinea de drept existentă, dar au dreptul să urmărească schimbarea ei, pe căi
democratice.

​(4) Este interzisă folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să
acapareze instituţiile statului, folosindu-le  împotriva intereselor
societăţii.

​(5) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat.

​(6) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase.

​(7) Este interzisă funcţionarea partidelor politice care acţionează împotriva intereselor naţionale.

​(8) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de  aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile
electorale şi accesul la timpi de antenă.

​(9) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.

​(10) Partidele politice sunt finanţate exclusiv din cotizaţiile plătite de membrii lor. Cotizaţia este aceiaşi pentru toţi membrii unui partid.

​(11) Este interzisă condiţionarea constituirii şi funcţionării partidelor politice de numărul de membri al acestora. 

​(12) Este interzisă condiţionarea funcţionării partidelor politice de obţinerea unui anumit  număr de voturi în alegeri.

13. Articolul 10 se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins

​(2) România nu poate participa la războaie de agresiune, cotropire, sau colonizare.

14. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă normele generale acceptate ale dreptului internaţional,
precum şi obligaţiile care îi revin din tratatele la care este parte.

​(2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze
secrete.

​(3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, el nu poate fi ratificat decât după ce
a avut loc revizuirea Constituţiei.

​(4) Tratatele la care statul român este parte, aprobate şi intrate în vigoare, fac parte din dreptul intern

​(5) În interpretarea dispoziţiilor constituţionale privind drepturile şi obligaţiile cetăţenilor se va ţine seama de prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale celorlalte tratate la care statul
român este parte.”

​(6) Tratatele internaţionale la care România este parte la data intrării în vigoare a prezentei legi, care conţin prevederi contrare
intereselor naţionale, sunt supuse aprobării poporului, prin referendum
naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii”

15. Articolul 12 se modifică, astfel:

Alineatele (2), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

 (2) Zilele naţionale ale României sunt 9 mai şi 1 decembrie.

​(3) Imnul național al României este  Trei culori”, cu muzica şi versurile de Ciprian Porumbescu.

​(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi.”

16. Articolul 13 se completează, astfel:

După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:

  (2) Dezbaterile publice în cadrul organismelor deliberative ale statului şi ale autorităţilor locale se fac în limba română.

​(3) Învăţarea, cunoaşterea şi folosirea limbii române în raporturile de serviciu cu ceilalţi cetăţeni români este obligatorie pentru toţi
cetăţenii României. 

​(4) Limba maternă poate fi folosită în raporturile dintre cetăţenii care aparțin aceleiaşi etnii

 (5) Orice cetăţean român are dreptul de a pretinde ca, în raporturile cu el, ceilalţi cetăţeni români să folosească limba română.”

17. Articolul 14 se completează, astfel:

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (2) Capitala poate fi schimbată prin referendum naţional.”

18. Articolul 15 se modifică şi se completează astfel*:*

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (1.1) Legalitatea este subordonată binelui individual şi naţional.”  

După alineatul (2), se introduc patru noi alineate, cu următorul
cuprins:

“(3) Este înlăturată orice prescripţie pentru fapte comise după 23 august 1944 de persoanele care au împiedicat denunţarea, cercetarea şi
condamnarea infracţiunilor.

​(4) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării,
faptele care au condus la subminarea economiei naţionale, a
patrimoniului spiritual şi a puterii de stat, care au produs distrugerea
şi înstrăinarea capitalului naţional, constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile.

 (5) Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor României în timpul regimului comunist, sau ulterior, ca şi protejarea
responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecaţi, sunt
delicte imprescriptibile.

​(6) Statul este obligat să adopte legi prin care să fie precizate sancţiunile ce trebuie aplicate tuturor  funcţionarilor publici, aleşi
sau numiţi, care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor garantate prin Constituţie.”

*19. Articolul 16 se modifică şi se completează, astfel: *

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Funcţiile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au  cetăţenia română şi domiciliul
în ţară.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

​(4) Cetăţenii Uniunii Europene rezidenţii în România care îndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile
locale.”

După alineatul (4), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (5) Nu pot ocupa funcţii publice persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti, rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea
legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost
condamnate pentru infracţiuni contra siguranţei statului, pentru acte de
corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate.

​(6) Persoanele care ocupă funcţii publice răspund material şi penal pentru prejudiciile create statului sau cetăţenilor în cadrul
exercitării atribuţiilor de serviciu, potrivit legii.”.

20. Articolul 17 se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (2) În cazul în care o persoană, pe lângă cetăţenia română, mai are şi o altă cetăţenie care îi creează obligaţii faţă de un alt stat contrare
intereselor României, ea trebuie să aleagă cetăţenia care îi convine.”

21. Articolul 19 se modifică, astfel:

Alineatul (2) se abrogă.

După alineatul (4), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 “(5) Statul român este obligat să întreprindă toate demersurile necesare pentru a obţine extrădarea cetăţenilor români găsiţi vinovaţi
pentru orice delicte şi pentru repatrierea integrala a valorilor scoase
ilegal în afara ţării.”

22. Articolul 20 se abrogă.

23. Articolul 21 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, fără plata
vreunei taxe.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor intr-un timp optim şi previzibil.” 

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite.”

24. Articolul 22 se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (1.1) Dreptul la integritate fizică şi psihică nu poate fi restrâns în nici un mod, nici chiar în condiţiile articolului 53.”

25. Articolul 23 se modifică, astfel:

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă
se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii în
cursul procesului penal.”

26. Articolul 24 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare pentru
pregătirea apărării.”

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (3) În tot cursul procesului, trebuie respectat principiul egalităţii armelor între părţi.

​(4) Tehnicile speciale de investigaţie, precum interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, ambientale sau de orice altă
natură sau utilizarea investigatorilor cu identitate protejată, pot fi
folosite în tot cursul cercetării penale şi al  procesului penal, pe o
durată determinată, numai cu autorizarea instanţei de judecată şi sub
stricta supraveghere a acesteia.”

27. Articolul 26 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Statul garantează dreptul cetăţenilor la viaţă intimă, familială şi privată. Este interzisă supravegherea vieţii cetăţenilor de către
autorităţile publice, sau de către orice persoane fizice şi juridice
române, sau străine. Cetăţenii au dreptul să monitorizeze activitatea
organelor statului, în totală transparenţă. ”

După alineatul (2), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

“(3) Statul garantează dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal. Cetăţenii nu pot invoca protecţia datelor cu caracter
personal în situaţia necesităţii apărării unui interes public al
comunităţii.” 

28. Articolul 27 se modifică, astfel:

 Alineatul (2) va avea urătorul cuprins:

(2)De la prevederile alineatului (1) se poate deroga potrivit legii, pe bază de mandat explicit  şi cu penalităţi severe în caz de abuz,
pentru următoarele situaţii:

​a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;

​b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

​c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;

​d) prevenirea răspândirii unei epidemii.

Alineatul (3) va avea urătorul cuprins:

“(3) Percheziţia  se dispune de instanţele judecătoreşti şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege”

29. Articolul 29 se modifică, astfel:

Alineatele (1), (4) şi(5) vor avea următorul cuprins:

“(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu
poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă
religioasă contrare convingerilor sale. Nici o lege nu poate introduce
limitări ale acestui drept. Delictele de opinie, neînsoţite de acţiuni
antisociale, nu pot fi penalizate, în nici o împrejurare.

​(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice acţiuni de învrăjbire religioasă.

​(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat. Ele se bucură de sprijinul statului, prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în
spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate..”

30. Articolul 30 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Cenzura de orice fel este interzisă. Acţiunile prin care mijloacele de comunicare în masă împiedică publicarea informaţiilor, ideilor şi
opiniilor care prezintă interes pentru opinia publică sunt interzise şi
se sancţionează, potrivit legii.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

”(4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat, cu excepţia cazurilor de încălcare a legii, a cazurilor în
care a fost împiedicată publicarea unei informaţii de interes public şi
a cazurilor în care a fost încălcat dreptul la replică.”

După alineatul (8), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

​(9) Dreptul la replică este garantat. Mijlocul de comunicare în masă - publicaţie, post de radio, post de televiziune etc. - care nu a acordat
dreptul la replică, potrivit legii, este sancţionat cu suspendarea şi
poate pierde licenţa, respectiv autorizaţia de funcţionare.”

31. Articolul 31 se modifică şi se completează, astfel:

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (2.1) Orice persoană este obligată să facă public, din oficiu, toate bunurile, lucrările sau serviciile achiziţionate din fonduri sau resurse
publice, inclusiv procedura urmată şi costurile pentru fiecare
achiziţie.

(2.2) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter
de urgenţă, sunt supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare,
dezbaterii publice. Mijloacele de comunicare în masă sunt obligate să
ofere spaţii şi timpi de antenă pentru aceste dezbateri, potrivit
legii.”

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (3.1) Nici o excepţie nu va putea fi opusă dreptului de acces la o informaţie de interes public.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

​(4) Mijloacele de comunicare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a publicului. Dezinformarea şi manipularea
publicului se pedepsesc, conform legii.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:

* *(5) Serviciile publice de presă, de radio şi de televiziune trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice exercitarea dreptului la
antenă. Organizarea şi funcţionarea acestor servicii se stabilesc prin
lege.”

32. Articolul 32 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin
învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, de formare profesională şi de formare continuă.” 

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

”(1.1) Învăţământul de toate gradele trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane, maximizarea potenţialului individual,
formarea de profesionişti de înaltă calificare, dezvoltarea
creativităţii, a gândirii analitice, a capacităţilor inovative,
întărirea respectului faţă de munca bine făcută, a respectului  faţă de semeni, faţă de natură, faţă de istoria, tradiţiile şi valorile
civilizaţiei poporului român.” 

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Dreptul peroanelor de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de
exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.”

După alineatul (4), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (4.1) Învăţământul de stat este ideologic neutru, potrivit legii.” 

La alineatul (5), se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins:

 Statul stabileşte standarde de calitate în educaţie pentru fiecare nivel şi formă de învăţământ şi monitorizează respectarea acestora.”

După alineatul (6), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (6.1) Libertatea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice sunt garantate.

 (6.2) Statul asigură educaţia juridică, economică, tehnică, ecologică, muzicală, morală şi sportivă, pe tot parcursul procesului de învăţământ,
începând cu învăţământul general obligatoriu, continuând cu învăţământul liceal şi cel profesional, până la terminarea învăţământului superior.”

După alineatul (7), se introduc cinci noi alineate, cu următorul
cuprins:

 (8) Statul acordă ajutor social şi alte subvenţii de la bugetul public naţional numai persoanelor care au absolvit cel puţin gimnaziul şi au
obţinut o calificare profesională încheiată cu diplomă de absolvire.

​(9) Statul asigură şcolarizarea şi calificarea profesională în locurile de detenţie pentru persoanele condamnate în urma unor infracţiuni.
Pentru aceste persoane, finalizarea calificării profesionale începută în
timpul detenţiei este obligatorie.

​(10) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate, unde exista un număr minim de elevi, stabilit prin lege.”

​(11) Statul este obligat să recupereze cheltuielile pe care le-a făcut cu şcolarizarea persoanelor care părăsesc ţara înainte de a profesa cel
puţin cinci ani în domeniile pentru care au fost educate.

​(12) Statul ia măsuri ca şi în învățământ performanţa să fie stimulată, prin retribuirea personalului didactic în funcţie de rezultate muncii
prestate.

\ 33. Articolul 33 se modifică şi se completează, astfel:

După aliniatul (1), se introduc două noi aliniate cu următorul cuprins:

(1.1) Îmbogăţirea şi rafinarea culturală a românilor este un scop de societate.

(1.2) Este interzisă, sub sancţiune penală, degradarea conştiinţelor prin intoxicare informaţională şi supunere la condiţii de viaţă
degenerative. 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:     

 (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi
conservarea patrimoniului cultural naţional, promovarea valorilor
culturale şi artistice ale României în lume.”

34. Articolul 34 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

* *(1) Dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, este garantat.”

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins;

 (1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor la
alimentaţie naturală, la apă curată şi la aer curat.”

După alineatul (3), se introduc patru noi alineate, cu următorul
cuprins:

“(4) Pacienții au dreptul de a-și alege medicul curant din lista celor disponibili la unitatea sanitară căreia i se adresează.

​(5) Este interzisă aderarea României la acorduri internaţionale care permit comercializarea de seminţe şi produse alimentare modificate
genetic, dacă se creează, astfel,  dependenţă economică faţă de
producătorii acestora.

​(6) Statul român este obligat să asigure dezvoltarea unei industrii naţionale farmaceutice competitive, capabilă să furnizeze cetăţenilor
medicamente ieftine şi de calitate.

​7) Statul încurajează şi acordă drept de liberă practică alternativelor medicale validate pe plan internaţional.”

35. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Statul recunoaşte şi garantează dreptul oricărei persoane la un mediu natural sănătos şi ecologic funcţional, prin:

​a) asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi educaţional, care să garanteze exercitarea acestui drept;

​b) protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea mediului natural, conservarea naturii vii şi celorlalte resurse naturale;

​c) păstrarea peisajului natural şi cultural, cu valoare de conservare;

​d) tragerea la răspundere a persoanelor fizice şi juridice pentru daunele pricinuite mediului natural. (2) Statul este obligat să
acţioneze la nivel internaţional pentru conservarea, protejarea şi
ameliorarea mediului înconjurător**şi a biodiversităţii prin crearea
şi întreţinerea de arii protejate.

​(3) Statul este obligat să asigure educaţia şi instruirea populaţiei în spiritul respectării şi protejării mediului înconjurător.

​(4) Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a proteja mediul înconjurător.

​(5) Cetăţenii au drept de acces la natură. Statul este obligat să asigure conservarea în regim de proprietate publică a unui spațiu
natural suficient de mare, de care să se poată bucura, gratuit,
cetăţenii ţării.

​(6) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor.

​(7) Măsurile pentru protejarea și ameliorarea mediului înconjurător fac parte din Programul Naţional de Dezvoltare a României, asumat de către
candidatul la funcţia de Preşedinte al României.”

36. Articolul 36 se modifică şi se completează astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Nu au drept de vot persoanele puse sub interdicţie din raţiuni medicale şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor
electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.”

După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:

* *(3) Votul se exercită la urne,  prin sisteme informatice protejate,  sau prin corespondenţă, potrivit legii.

​(4) În componenţa birourilor electorale constituite, potrivit legii, pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumului,
la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electorală şi la nivel de
secţie de votare intră şi câte un reprezentant al asociaţiilor
comunitare, desemnat de organele de conducere ale acestora.

​(5) Statul este obligat să asigure educaţia juridică permanentă a cetăţenilor, prin cunoaşterea prevederilor Constituţiei, a organizării
şi funcţionării statului şi autorităţilor locale, a drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor legislaţiei electorale. Această educaţie se face atât pe
parcursul învăţământului de toate gradele cât şi printr-o emisiune
permanentă, zilnică, la postul public naţional de televiziune, ca şi
prin celelalte componente ale Serviciului Naţional Public de Presă,
Radio şi Televiziune, potrivit legii” 

37. Articolului 37 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

​(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatele (3) şi (5).

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul
României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel
puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României,
Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, Preşedinte al Autorităţii
Mediatice, Preşedinte al Autorităţii Financiare, Preşedinte al
Autorităţii Electorale, Preşedinte al Autorităţii Statistice, Preşedinte
al Autorităţii Morale, Preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice, Avocatul
Poporului, Preşedinte al Curţii de Conturi, Preşedinte al Curţii
Constituţionale, Preşedinte al Consiliului Legislativ, directorul
Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul
Serviciului Român de Informaţii.”

După alineatul (2), se introduc cinci noi alineate, cu următorul
cuprins:

* *(3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceiaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit
legii.

​(4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost
aleasă pierde mandatul, de îndată, potrivit legii.

​(5) Este interzisă condiţionarea participării la alegeri de plata de către candidaţi a unor sume de bani, sau constituirea de depozite
bancare.

​(6) Este interzisă introducerea de praguri electorale pentru validarea alegerilor în funcţii elective.

​(7) Este interzisă condiţionarea candidaturilor pentru funcţii publice elective de prezentarea unor liste de susţinători”.

38. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Cetăţenii români au dreptul de a alege şi a fi aleşi în Parlamentul European, în condiţiile legii şi cu respectarea dispoziţiilor tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene.”

39. După articolul 38, se introduce un nou articol, 38.1, astfel:

Denumirea articolului va fi:* Alegerea membrilor din România în
Parlamentul European”
*

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de
listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de
candidaturi independente, conform legii.” 

40. După articolul 38.1, se introduce un nou articol, 38.2, astfel:

Denumirea articolului va fi: Candidaturile pentru alegerea membrilor
din România în Parlamentul European”

Cuprinsul articolului va fi:

 (1) Candidaţii la funcţia de membru din România în Parlamentul European trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să aibă pregătire superioară;

​b) să îndeplinească condiţiile prevăzute la articolul 37 alineatul (1);

c)să aibă vârsta de cel puţin 35 de ani;

​d) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;

​e) să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;

​f) să fie propuşi de partide politice legal înregistrate în România sau să candideze ca independenţi.

​g) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de membru din România în
Parlamentul European, dacă va fi ales. 

​(2) Programul Legislativ constituie contractul electoral al candidatului. Programul trebuie să precizeze proiectele de legi pe care
candidatul se angajează să le susţină  în Parlamentul European în
interesul cetăţenilor României. El va fi semnat de candidatul la funcţia
de membru din România în Parlamentul European, va fi tipărit şi pus la
dispoziţia electorilor din colegiul în care candidează, pe toată durata
campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la
Autoritatea Electorală, la Autoritatea Morală şi la Avocatul Poporului,
cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale.”

41. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Dreptul cetăţenilor de a se întruni, paşnic, pe domeniul public al localităţilor, în adunări publice, mitinguri, demonstraţii, procesiuni,
proteste, sau orice alte întruniri, este garantat.

​(2) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure condiţiile necesare pentru desfăşurarea normală a adunărilor publice ale cetăţenilor.

​(3) Locurile aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări publice sunt stabilite prin lege. În baza prevederilor legii,
primăriile sunt obligate să afişeze, la sediile lor, lista cu locurile
aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări
publice.

​(4) Organizatorii adunărilor publice au obligaţia să anunţe primăriile, cu cel puţin 3 zile înainte, locul şi intervalul de timp în care se vor
desfăşura aceste adunări.

​(5) Nici o lege şi nici o persoană nu poate interzice desfăşurarea unei adunări publice dacă aceasta urmează să se desfăşoare pe un loc
neinterzis de lege, fără să se suprapună cu o altă adunare, anunţată
anterior.

​(6) Este interzisă, sub sancţiune penală, instigarea unei părţi a populaţiei împotriva altei părţi care protestează paşnic pe domeniul
public.

​(7) Este interzisă utilizarea forţei împotriva manifestaţiilor paşnice ale cetăţenilor pe domeniul public.

​(8) Statul este obligat să stimuleze și să sprijine spiritul civic al cetățenilor, exprimarea publică a opiniilor legate de problemele
societății și participarea activă a acestora la deciziile publice.”

42. Articolul 40 se modifică şi se completează, astfel:

Denumirea articolului va fi:* Libertatea de asociere:*

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Libertatea de asociere în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere este garantată.

​(2) Partidele sau organizaţiile ale căror scopuri ori activităţi concrete sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor
statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, definite prin Constituţie, ori a suveranităţii, a
integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.

​(3) Nu pot face parte din partide politice, în perioada mandatului, Preşedintele României, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti,
Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare,
Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii
Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii
Ştiinţifice, Preşedintele şi membrii Curţii de Conturi, Preşedintele şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele şi
judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Preşedintele
Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă,
Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii,
magistraţii, cadrele militare în activitate, poliţiştii şi celelalte
categorii de funcţionari publici. În timpul mandatului, aceste persoane
nu pot susţine nici un partid politic.

 (4) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la
alineatele (2) şi (3).

​(5) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise. Caracterul este secret atunci când obiectivele reale ale asociaţiei nu sunt declarate în
statut  şi când proiectele asociaţiei cu impact social negativ  sunt
ascunse.

​(6) Sunt interzise asociaţiile de tip clan,  care au ca scop avantajarea membrilor lor asupra restului populaţiei.”

43. Articolul 41 se modifică şi se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 1.1 Statul este obligat să construiască o economie naţională care să ofere locuri de muncă pentru toţi cetăţenii apţi de muncă şi care doresc
să muncească.”

După alineatul (2), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (2.1) Statul este obligat să adopte legi care să împiedice încheierea de raporturi de muncă abuzive faţă de angajaţi.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:

 (5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al contractelor şi acordurilor colective sunt garantate.
Nerespectarea normelor de calitate sau de bună conlucrare cu echipele de
lucru determină anularea drepturilor acordate de contractul colectiv de
muncă.”

După alineatul (5), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (6) Salariaţii au dreptul la egalitate de tratament şi la respectarea demnităţii lor în muncă.”

44. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Munca forţată este interzisă, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alineatul (2).

​(2) Munca forţată, prestată în condiţii acceptabile biologic şi moral, este permisă în următoarele situaţii:

​a) activităţi pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive
religioase sau de conştiinţă;

​b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;

​c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale
stabilite de lege.

​(3) Munca voluntară, sau aleasă de un contribuabil ca alternativă la plata unor datorii către stat, sau autorităţi publice locale, nu
constituie muncă forţată.”

45. Articolul 43 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins

 (2) Legea stabileşte categoriile de personal, situaţiile, condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare
asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.”

46. Articolul 44 se modifică şi se completează, astfel:

Denumirea articolului va fi:Dreptul de proprietate.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“(1) Dreptul de proprietate, constituit legal şi legitim, precum şi creanţele asupra statutului, constituite legal şi legitim, sunt
garantate.”

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

“(1.1) Proprietatea este publică sau privată.” 

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Proprietatea este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”

Alineatul (6) va avea următorul cuprins:

 (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii, cu luarea în considerare a preţurilor practicate pe
piaţă.”

Alineatul (8) va avea următorul cuprins:

 (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”

Alineatul (9) va avea următorul cuprins:

 (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt
confiscate, în condiţiile legii.  Prin justificarea provenienţei
bunurilor se înțelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi
caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea
bunurilor.”

După alineatul (9), se introduc nouă noi alineate, cu următorul cuprins:

 (10) Proprietatea publică aparţine poporului român, sau comunităţilor locale, şi este administrată de stat sau de autorităţile locale.

​11) Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de
comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie
naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei
economice şi ale platoului continental, baza materială a autorităţilor
şi instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

 (12) Fac obiectul proprietăţii publice şi bunurile create prin munca voluntară, neremunerată, a membrilor asociaţiilor comunitare, precum şi
bunurile achiziţionate din fondurile asociaţiilor comunitare. Aceste
bunuri aparţin comunităţilor locale şi sunt administrate de autorităţile
locale.

​(13) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în folosinţă sau în administrare regiilor
autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori
închiriate. 

​(14) Legea 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale este şi rămâne în întregime
abrogată, ca şi toate actele normative adoptate în aplicarea ei. Statul
român este obligat să recupereze întregul capital trecut din proprietate
publică în proprietate privată prin aplicarea prevederilor acestei legi.

​(15) La cumpărarea terenurilor situate în extravilan, au drept de preemţiune, în ordine: coproprietarii; vecinii persoane fizice care
deţin în proprietate cel mult 20 de hectare de teren situate în
extravilan; alţi proprietari de terenuri situate în extravilanul
localităţii care deţin în proprietate cel mult 20 de hectare de teren
situate în extravilan; alte persoane fizice care deţin în proprietate
cel mult 20 de hectare de teren situate în extravilan; Statul Român.

​(16) Terenurile cumpărate de statul român intră în fondul funciar aflat în proprietatea publică şi în administrarea statului. Terenurile aflate în proprietate publică situate în extravilan pot fi date în arendă sau concesionate numai vecinilor persoane fizice care deţin în proprietate
cel mult 20 hectare de teren situat în extravilan şi care se obligă să
exploateze terenul luat în arendă sau în concesiune prin forţe proprii,
precum şi cooperativelor agricole care îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul localităţii în care sunt situate terenurile date în arendă
sau concesiune de Statul Român, care se obligă să exploateze terenurile
luate în arendă sau în concesiune prin forţe proprii.

​(17) Terenurile agricole pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, cele care au fost neexploatate timp de trei ani
consecutivi, precum şi cele care au fost supuse intoxicării chimice sunt
expropriate şi trecute în proprietate publică.

​(18) Terenurile silvice pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, precum şi cele defrişate ilegal sunt expropriate
şi trecute în proprietate publică.”

 47. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:

   (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau
asociaţi în persoane juridice, autorizate, potrivit legii.

​(2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice
fel, de la autorităţile executive ale statului sau locale.

​(3) Persoanele fizice şi juridice nu pot fi obligate să plătească taxe pentru autorizarea desfăşurării de activităţi economice în România.

​(4) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătorești.

​(5) Autorităţile executive ale statului şi cele locale supraveghează modul în care persoanele fizice şi juridice respectă obligaţiile
stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi
solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac
vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv
anularea autorizaţiilor de funcţionare

​(5) Statul român este obligat ca, prin sistemul de distribuire şi redistribuire a venitului naţional, să asigure tuturor cetăţenilor ţării
şansa de a deveni proprietari de capital, de a crea şi administra întreprinderi mici, mijlocii şi mari, care să valorifice eficient resursele naturale ale ţării şi să producă bunuri şi servicii de înaltă
calitate şi competitivitate.”

48. După articolul 46, se introduce un nou articol, 46.1, astfel:

Denumirea articolului va fi  Dreptul la locuinţă”

Articolul va avea următorul cuprins:

  (1) Statul român sprijină cetăţenii săi să dobândească şi să-şi exercite dreptul de proprietate privată asupra unei locuințe.

​(2) Locuinţa este constituită din construcţia în care cetăţeanul, împreună cu familia sa, îşi are domiciliul permanent, la care se adaugă anexele gospodăreşti şi terenul aferent.

​(3) Locuinţa nu poate fi gajată şi nu poate face obiectul executării silite pentru plata datoriilor contractate de proprietarul ei.

49. Articolul 48 se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie, aceştia având vârsta de cel puţin 18 ani.”

50. Articolul 49 se modifică, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Protecţia minorilor”

Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

  (1) Minorii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

​(2) Statul acordă alocaţii pentru minori şi ajutoare pentru îngrijirea minorului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a
minorilor se stabilesc prin lege.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi în raporturi de muncă.”

51. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor şi de
incluziune, de prevenire şi de tratament, în vederea participării
efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând
drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor. Statul ia
măsuri pentru ca să nu se comită abuzuri în stabilirea calităţii de
persoană cu handicap.”

52. Articolul 51 se modifică, astfel:

Aliniatul (1) va avea următorul cuprins: 

 (1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii. Dacă se constată justeţea plângerii, ea trebuie să profite
tuturor celor aflaţi în situaţie similară, indiferent dacă se află sau
nu printre semnatarii petiţiei.

La alineatul (4) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins:

 Nerespectarea acestei obligaţii atrage demiterea imediată din funcţia publică a celui vinovat, potrivit legii.”

53. Articolul 52 se modifică şi se completează, astfel

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Statul răspunde patrimonial, integral şi nediscriminatoriu, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau administrative.
Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură
răspunderea magistraţilor sau funcţionarilor care au săvârşit erorile
judiciare şi administrative.”

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 3.1 Statul este obligat să se îndrepte, de îndată, în regres către autorii erorilor judiciare sau administrative cauzatoare de prejudicii.”

54. Articolul 54 se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:

“(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine care intră în conflict cu interesele cetăţenilor României este
interzisă.

(1.2) Antiromânismul se pedepseşte, potrivit legii..

(1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român şi se pedepseşte, potrivit legii.”

După alineatul (2), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.”

55. Articolul 55 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1)  Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România, împotriva oricărei forme de agresiune, inclusiv împotriva agresiunilor economice
şi propagandistice.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii.”

După alineatul (3), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:

 (4) Cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani sunt membri ai miliţiilor populare, organizate şi instruite  potrivit legii, pentru
respingerea agresiunilor militare împotriva statului român şi pentru
eliminarea consecinţelor dezastrelor.

​(5) Îndatoririle militare ale cetăţenilor României privesc numai apărarea României şi a ţărilor cu care România a încheiat tratate
militare de apărare comună.

​(6) Statul român trebuie să-şi continue tradiţia sa de stat neagresor, să militeze ca principiile omeniei, dreptăţii şi echităţii, convenite
între cetăţenii săi, să fie aplicate şi în relaţiile dintre state.”

56. Articolul 56 se completează, astfel:

După alineatul (3), se introduce două noi alineate, cu următorul
cuprins:

 (4) Nimeni nu poate fi obligat să plătească impozit pe venit înainte ca venitul să fie realizat.

​(5) Legile şi hotărârile prin care se stabilesc noi taxe sau impozite, ca şi cele care modifică, completează sau anulează legi şi hotărâri
referitoare la taxe sau impozite se adoptă prin referendum.”

57. Articolul 58 se modifică şi se completează, astfel:

Denumirea articolului va fi: * Rolul şi alegerea”*

Articolul va avea următorul cuprins:

​(1) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertățile persoanelor fizice în relaţiile acestora cu funcţionarii publici.

​(2) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător,  şi Avocatului Poporului.

 (3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege.”

58. Articolul 59 se completează, astfel:

După alineatul (2), se introduc două  noi alineate, cu următorul
cuprins:

 (3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la abuzurile funcţionarilor publici, organelor
competente ale Procuraturii, solicitând trimiterea în judecată şi
pedepsirea celor care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor.

​(3) Lipsa de reacție a organelor Procuraturii la sesizările Avocatului Poporului se pedepsește, potrivit legii.”

59. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Denumirea articolului va fi:* Raportul anual”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 Avocatul Poporului prezintă Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti raportul anual care conţine
constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat
sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor
publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind
legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual include şi analiza modului în
care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral.
Raportul anual se publică, până cel mai târziu pe data de 31 martie a
anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului
şi în Monitorul Oficial al României.”

60. Denumirea titlului III se modifică, astfel:

Denumirea va fi:* Autorităţile statului”*

61. Denumirea capitolului I din titlul III se modifică, astfel:

Denumirea va fi:* Autoritatea Legislativă”*

62. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Parlamentul exercită puterea legislativă în statul român, în limitele stabilite prin Constituţie.

​(2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moţiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum naţional valabil.

​(3) Poporul poate aproba legi, prin referendum naţional, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să
anuleze legi adoptate de Parlament.

​(4) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.”

63. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Denumirea articolului va fi:* Alegerea membrilor Parlamentului”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de
scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi
pe bază de candidaturi independente, conform legii.

​(2) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”

64. După articolul 62, se introduce un nou articol, 62.1, astfel:

Denumirea articolului va fi  Candidaturile pentru alegerea membrilor
Parlamentului”

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Candidaţii la funcţia de parlamentar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să aibă pregătire superioară;

​b) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;

​c) să se fi remarcat ca  luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;

​d) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de parlamentar, dacă va fi
ales.

​(2) Programul Legislativ constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de parlamentar,
va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului din colegiul în care
candidează, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui
document va fi depus la Autoritatea Electorală, la Autoritatea Morală şi
la Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea
campaniei electorale.”

65. Articolului 63 se modifică, astfel:

Alineatele (1) - (4) vor avea următorul cuprins:

“(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau
de urgenţă, până la încetarea acestora.

 (2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Camerei, sau
tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 zile de la data dizolvării
Camerei.

​(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.

​(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această perioadă nu poate fi
revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate
legi organice.”

66. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  (1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin lege. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul de
stat.

​(2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi
membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni.
Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea
mandatului.

​(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Reprezentanţilor.

​(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. În componenţa
fiecărei comisii a Camerei Reprezentanţilor intră şi un reprezentant al
Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare.

​(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”

67. Articolul 65 se abrogă.

68. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  (1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe la 15 ianuarie şi se termină la 31 iulie. A
doua sesiune începe la 1 septembrie şi se termină la 15 decembrie.

​(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei
Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.

​3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi
continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află
în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

​4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.”

69. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”

70. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.

(2)Voturile parlamentarilor, la fiecare lege, sau hotărâre, adoptată de Camera Reprezentanţilor, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi
sunt prezentate pe site-ul Camerei Reprezentanţilor şi în Monitorul
Oficial al României.”

71. Denumirea Secţiunii a 2-a se modifică, astfel:

Denumirea Secţiunii a 2-a va fi: * Statutul parlamentarilor”*

72. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.

 (2) Parlamentarii sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au
fost aleşi. Parlamentarul care îşi încalcă angajamentele asumate în
campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit
Constituţiei şi legii.”

73. Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Denumirea articolului va fi: * Mandatul parlamentarilor”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a
depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege.

​(2) Calitatea de parlamentar încetează:

​a) la data întrunirii legale a Camerei nou aleasă;

​b) în caz de demisie, sau de demitere;

​b) în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor;

​c) în caz de deces.”

74. Articolul 71 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private.

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

(2.1) Parlamentarii nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de
drept public sau privat.

(2.2) Parlamentarul condamnat pentru trafic de influență ori alte fapte de corupţie îşi pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă
şi confiscarea averii.”

Alineatul (3)  se abrogă.

75. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Denumirea articolului va fi:* Răspunderea parlamentarilor”*

Articolul va avea următorul cuprins:

  (1) Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul
electoral.

​(2) Parlamentarii răspund juridic, individual, potrivit legii, pentru prejudiciile produse poporului român de legile pentru care şi-au dat
votul, în ciuda faptului că legile respective nu au făcut parte din
Programul Legislativ aprobat de popor. 

​(3) Răspunderea parlamentarilor pentru faptele prevăzute la alineatele (1) şi (2) este imprescriptibilă.

​(3) Parlamentarul care a încălcat legea penală este urmărit, percheziţionat, reţinut, arestat şi trimis în judecată, potrivit legii.
Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se fac de către Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată
aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

76. După articolul 72, se introduce un nou articol, 72.1, astfel:

Denumirea articolului va fi: * Demiterea Parlamentarilor”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 “(1) Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare
decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din
colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul
voturilor cu care a fost ales.

​(2) Parlamentarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:

​a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă
electorală sau prin orice altă încălcare a legii; \
b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la  pierderea drepturilor
electorale ; \
c) în caz de incompatibilitate;

​d) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt
partid politic sau altă formaţiune politică;

​e) a lipsit nemotivat de la 8 şedinţe ale comisiei permanente a Camerei Reprezentanţilor din care face parte sau de la 4 şedinţe ale plenului
Camerei Reprezentanţilor.”\

77. Articolul 73 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.”

Litera a) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti, Autorităţii Mediatice, Autorităţii Financiare,
Autorităţii Electorale, Autorităţii Statistice, Autorității Morale,
Autorității Ştiinţifice, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi,
Avocatului Poporului, Consiliului Naţional de Securitate, Consiliului
Legislativ, Serviciului Român de Informaţii.”

Litera c) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.”

Litera e) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:

​e) organizarea Guvernului;

Litera l) din alineatul (3) se abrogă.

Litera r) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 r) statutul etniilor din România;”

78. Articolului 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, Avocatului Poporului, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin
100.000 de cetăţeni cu drept de vot. 

​(2) Au dreptul de iniţiativă legislativă şi Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele
Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale,
Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale,
Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele Curţii
Constituţionale, Preşedintele Curţii de Conturi, Preşedintele
Consiliului Legislativ, Directorul Serviciului Român de Informaţii.

​(3) Titularii dreptului de iniţiativa legislativă prezintă propunerile lor legislative Camerei Reprezentanţilor.

​(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca
întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor
prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile.

​(5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiata de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de
cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 zile de
la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea
proiectului de lege respins de Parlament.

​(6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri
parlamentare anticipate.”

79. Articolul 75 se abrogă.

80. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi
din numărul membrilor Camerei.

​(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.

​(3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri
legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit legii.”

81. Articolului 77 se modifică, astfel:

Alineatul (2) ca avea următorul cuprins:

 (2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.”

82. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Legile se publică pe site-ul Camerei Reprezentanţilor şi în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data
publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

​(2) Accesul la varianta electronică a Monitorului Oficial al României este gratuit şi nu poate fi îngrădit.”

83. Articolului 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Consiliul Legislativ este instituţie publică autonomă, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării,
unificării şi coordonării întregii legislaţii. Avizele Consiliului
Legislativ se referă la respectarea principiilor de sistematizare,
unificare şi coordonare legislativa stabilite prin lege.

​(2) Consiliul Legislativ colaborează cu iniţiatorii proiectelor de acte normative la definitivarea redactării acestor acte, astfel încât ele să
fie conforme cu principiile de sistematizare, unificare şi coordonare
legislativă.

​(3) Consiliul Legislativ ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.

​(4) Consiliul Legislativ este condus de un Preşedinte, ales de popor. 

​(5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Consiliului Legislativ.

​(6) Dacă funcţia de Preşedinte al Consiliului legislativ devine vacantă ori dacă Preşedintele Consiliului Legislativ este suspendat din funcţie
sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita
atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera
Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.

​(7) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege.”

84. Denumirea capitolului II din titlul III se modifică, astfel:

Denumirea va fi:  Autoritatea Executivă”

85. În capitolul II al titlului III, se introduce Secţiunea 1, cu denumirea “Preşedintele României”

86. Articolul 80 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Preşedintele României conduce Autoritatea Executivă a statului român, în limitele stabilite de Constituţie.

​(2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul democraţiei, al suveranităţii şi independenţei naţionale, al
unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

​(3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun
Autoritatea Executivă a statului.

​(4) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a tuturor autorităţilor statului. În acest scop,
Preşedintele exercită funcţia de mediere între autorităţile statului,
precum şi între stat şi popor.”

87. Articolului 81 se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduc patru noi alineate, cu următorul
cuprins:

“(1.1) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie
răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile
deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii
săi.

​b) să aibă pregătire superioară;

​c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;

​e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de
Preşedinte al României;

​f) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României,
dacă va fi ales.

​g) să prezinte electoratului Programul Naţional de Dezvoltare a României pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să
acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales; 

​h) să prezinte electoratului structura Guvernului şi lista membrilor Guvernului, precum şi lista candidaţilor pentru funcţiile de prefect, cu
care se angajează să realizeze Programul Legislativ şi Programul
Naţional de Dezvoltare a României.

(1.2) Programul Naţional de Dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României, va include,
obligatoriu, şi dinamica anuală a următorilor indicatori economici şi
sociali:

​a) Produsul Intern Brut;

​b) Valoarea şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional;

​c) Valoarea investiţiilor productive;

​d) Numărul locurilor de muncă;

​e) Indicele preţurilor de consum;

​f) Salariul minim şi salariul mediu pe economie;

​g) Pensia medie plătită de Fondul Naţional de Pensii Publice;

​h) Numărul locuitorilor ţării;

​i) Indicele natalităţii;

​j) Datoria externă;

​k) Datoria publică.

(1.3) Documentele prevăzute la alineatul (1.1), litera f) şi g), constituie contractul electoral al candidatului. Ele vor fi semnate de
candidatul la funcţia de Preşedinte al României, vor fi tipărite şi puse
la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte
un exemplar al acestor documente va fi depus la Autoritatea Electorală,
Autoritatea Morală, Autoritatea Statistică, Autoritatea Ştiinţifică şi
Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea
campaniei electorale.

(1.4) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la
data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte.”

88. Articolul 82 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Reprezentanţilor următorul jurământ:

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea
spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi
legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a
României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

89. Articolul 83 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ”

90. Articolul 84 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate.”

91. Articolul 85 se modifică astfel:

Denumirea articolului va fi: *  Atribuţiile Preşedintelui României”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii:

​a) numeşte şi revocă pe primul–ministru şi pe membrii Guvernului României;

​b) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea
ordinii publice şi, la cererea sa, în alte situaţii;

​c) semnează tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare poporului;

​d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice;

​e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România;

​f) este comandantul forţelor armate şi îndeplinește funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate;

​g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Camerei Reprezentanţilor, în cel mult 24 de ore de la
declarare;

​h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat
la cunoştinţa Camerei Reprezentanţilor, care, dacă nu se află în
sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii;

​i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Camerei Reprezentanţilor încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5
zile de la luarea acesteia;

​j) adresează poporului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

​k) dizolvă Camera Reprezentanţilor, în cazul în care aceasta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 60 zile de la iniţiere, un proiect
de lege propus de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de
cetăţeni;

​l) conferă decoraţii şi titluri de onoare, instituite potrivit legii;

​m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, în condiţiile prevăzute de lege;

​n) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

​o) acordă graţierea individuală, cu condiţia ca actul de graţiere să fie justificat temeinic şi cu răspunderea de rigoare, potrivit legii.

92. Articolul 86 se abrogă.

93. Articolul 87 se abrogă.

94. Articolul 88 se abrogă.

95. Articolul 89 se abrogă.

96. Articolul 90 se abrogă.

97. Articolul 91 se abrogă.

98. Articolul 92 se abrogă.

99. Articolul 93 se abrogă.

100. Articolul 94 se abrogă.

101. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României este  suspendat din funcţie de către
Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.

​(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui. Pe perioada suspendării, se suspendă şi
imunitatea prevăzută la articolul 84 aliniatul (2). 

​(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea
Preşedintelui.

​(4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Camera Reprezentanţilor este dizolvată şi se organizează
alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării
rezultatului referendumului.”

102. Articolul 96 se modifică, astfel:

Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

 (1) Camera Reprezentanţilor, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui
României pentru trădare.

​(2) Propunerea de punere sub acuzare este iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui
României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se
impută.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

”(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

După alineatul (4), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:

​(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui României, Camera Reprezentanţilor
este dizolvată şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în cel
mult 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie .

​(6) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte condamnarea pentru trădare a Preşedintelui României, în cel mult 30 de zile se
organizează referendum pentru demiterea Preşedintelui.

​(7) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Camera Reprezentanţilor este dizolvată şi se organizează
alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării
rezultatului referendumului, iar judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie care au votat pentru condamnarea Preşedintelui României sunt
demişi din funcţie.”

103. După articolul 96, se introduce un nou articol, 96.1, astfel:

Denumirea articolului va fi: * Demiterea Preşedintelui”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel
puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot.”

104. Articolul 97 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) În termen de 60 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Autoritatea Electorală va organiza
alegeri pentru funcţia de Preşedinte.”

105. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Dacă funcţia de Preşedinte al României devine vacantă ori dacă Preşedintele României este suspendat din funcţie sau dacă se află în
imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se
asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

​(2) Atribuţiile prevăzute la articolul 2.1, alineatul (3), articolul 74, alineatul (1) şi articolul 85 literele a), j) şi k)  nu pot fi
exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”

106. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, se
aplică articolul 95 şi articolul 98, interimatul fiind asigurat de un
parlamentar, desemnat de Camera Reprezentanţilor.”

107. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă.

108. Articolul 101 se modifică, astfel:

Denumirea articolului va fi*:  Salariul şi celelalte drepturi” *

Articolul va avea următorul cuprins:* *

 (1) Salariul şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.

 (2) Salariul Preşedintelui României este de cel mult 50 de ori mai mare decât salariul minim brut pe economie. 

​(3) Nici un funcționar public nu poate avea un salariu mai mare decât cel al Preşedintelui României.” 

109. Capitolul III din Titlul III devine Secţiunea a 2-a în Capitolul II din titlul III

110. Articolul 102 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (2) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, în conformitate
cu mandatul încredinţat de Preşedintele României.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege.”

111. Articolul 103 se modifică, astfel

Denumirea articolului va fi* Numirea membrilor Guvernului”*

Articolul va avea următorul cuprins:

 (1) Membrii Guvernului sunt numiţi, pe funcţii, de către Preşedintele României, pe criterii de merit, de competenţă profesională şi de
moralitate.

​(2) Candidaţii la funcţia de membru al Guvernului trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie
răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile şi
demnităţile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii
şi bunicii săi.

​b) să aibă pregătire superioară;

​c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;

​e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de
membru al Guvernului;

​f) să prezinte electoratului o declaraţie prin care se angajează să acţioneze pentru realizarea Programului Legislativ şi a Programului
Naţional de Dezvoltare a României, asumate de către candidatul la
funcţia de Preşedinte al României şi de Guvernul din care urmează să
facă parte. 

112. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private.”

113. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. 

​(2) Primul ministru prezintă Preşedintelui României rapoarte cu privire la activitatea Guvernului, potrivit calendarului stabilit de Preşedinte.

​(3) Dacă primul-ministru se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile,
Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca
prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile
primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe
perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă
primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

​(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de
zile.”

114. Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor şi a Programului Naţional de Dezvoltare a României, aprobat de popor.
Hotărârile Guvernului nu pot adăuga la lege sau modifica spiritul ei.

​(2) Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare,
se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al
României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au
caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”

115. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde
politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi
pentru actele acestuia.

​(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea
lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.

​(3) Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

​(4) Membrii Guvernului condamnaţi pentru trafic de influență ori alte acte de corupţie sunt pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea
averii.”

116. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor prezidenţiale.

​(2) Guvernul este demis dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, ori este în imposibilitatea de
a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

​(3) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

117. Capitolul IV din Titlul III devine Secţiunea a 3-a în Capitolul II din titlul III

Denumirea Secţiunii a 3-a va fi:  Raporturile dintre Autoritatea
Legislativă şi Autoritatea Executivă”

118. Articolul 111 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Guvernul este obligat să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Reprezentanţilor sau de comisiile parlamentare, prin
intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă
legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat,
solicitarea informării este obligatorie.”

119. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a
Camerei Reprezentanţilor.

​(2) Camera Reprezentanţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau
externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei
interpelări.”

120. Articolul 113 se abrogă

121. Articolul 114 se abrogă.

122. Articolul 115 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Camera Reprezentanţilor poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac
obiectul legilor organice.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) Preşedintele României poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:

 (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera Reprezentanţilor şi după
publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camera Reprezentanţilor,
dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de
la depunere.”

123. Capitolul V din Titlul III devine Secţiunea a 4-a în Capitolul II din titlul III

Denumirea Secţiunii a 4-a va fi* Administraţia publică centrală”*

Noua secţiune înlocuieşte fosta secţiune 1 din fostul capitol V din
titlul III. 

124. Articolul 116 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor, potrivit legii.”

125. Articolul 117 se modifică şi se completează, astfel:

După alineatul (1), se introduc şapte noi alineate, cu următorul
cuprins:

 (1.1) Ministerele se organizează pe următoarele domenii de activitate:

​a) educaţie;

​b) sănătate;

​c) cultură;

​d) muncă şi protecţie socială;

​e) economie;

​f) finanţe publice;

​g) agricultură;

​h) dezvoltare regională;

​i) mediu;

​j) transporturi şi comunicaţii;

​k) apărare naţională;

​l) afaceri interne;

​m) afaceri externe.

(1.2) În exercitarea atribuţiilor lor, miniştrii emit ordine care se publică pe site-urile ministerelor şi în Monitorul Oficial al României.

(1.3) În cadrul fiecărui minister, funcţionează un Consiliu Tehnico-Ştiinţific, ca organ consultativ al ministrului de resort.

(1.4) Consiliul Tehnico-Ştiinţific este constituit din 7 experţi, în domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propuşi de
organizaţiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului,
şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României.

(1.5) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Tehnico-Ştiinţific sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească activitatea din domeniul coordonat de minister. 

(1.6) Mandatul membrilor  Consiliului Tehnico-Ştiinţific este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României.

(1.7) Consiliul Tehnico-Ştiinţific avizează toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului Tehnico-Ştiinţific se publică pe site-ul
ministerului şi în Monitorul Oficial al României.”

Alineatul (3) se abrogă.

126. După articolul 117, se introduce un nou articol, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Personalul

Articolul va avea următorul cuprins:

 Articolul 117.1

​(1) Personalul din aparatul autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe
criterii de merit şi de competentă profesională, potrivi legii. 

​(2) Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea, sau sancţionarea personalului angajat al autorităţilor
statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora pe criterii
politice sau cu sprijin politic.”

127. Articolul 118 se modifică, astfel:

Aliniatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

 (1)  Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a
integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Este
interzisă participarea armatei române la operaţiuni militare desfăşurate
în afara teritoriului naţional sau a graniţelor ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună, cu excepţia cazurilor în
care aceste operaţiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor
ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor
militare ale agresorilor. 

​(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul
cadrelor militare, se stabilesc prin lege.” 

128. După articolul 118, se introduce un nou articol, 118.1, astfel:

Denumirea articolului va fi: * Siguranţa naţională”*

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 118.1

​(1) Prin siguranţa naţionala a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi
politică necesară existenţei şi dezvoltării poporului român şi statului
său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi
climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi
îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice stabilite prin Constituţie.

​(2) În condiţiile realităţilor socio-economice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională sunt:

​a) decăderea materială, intelectuală, morală şi biologică a populaţiei, generată de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa
instituţiile statului şi le pot folosi pentru jefuirea, manipularea şi
umilirea cetăţenilor şi statului lor;

​b) aservirea economică a ţării, transformarea ei în neocolonie, sursă de materii prime şi de mână de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru
produse străine de mică utilitate;

​c) combinarea celor două fenomene, precizate la literele a) şi b).

​(3) Măsurile luate pentru apărarea siguranţei naţionale nu pot justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor care nu
încalcă legile ţării. Este interzis să se execute foc sau alte acțiuni de molestare fizică sau de intimidare**asupra manifestanţilor
paşnici. 

​(4) Serviciul Român de Informaţii este singura instituţie publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informaţiilor interne
şi externe privitoare la siguranţa naţionala a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare. 

​(5) Serviciul Român de Informații organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare
cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care
constituie, potrivit Constituţiei şi legii, ameninţări la adresa
siguranţei naţionale a României.

​(6) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună, deîndată, la dispoziţia membrilor Consiliului Naţional de Securitate, toate
informaţiile pe care le deţine, referitoare la acţiuni care, potrivit
Constituţiei şi legii, constituie ameninţări la adresa siguranţei
naţionale a României.

​(7) În cazul în care Consiliul Naţional de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei
naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare,
statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi, Serviciul Român
de Informaţii este obligat să informeze poporul despre aceasta.
Neîndeplinirea acestei obligaţii se pedepseşte, potrivit legii.

​(8) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia publicului toate informațiile pe care le deţine referitoare la fosta
securitate comunistă şi la vânzarea de către statul român a activelor
reale şi financiare dobândite abuziv prin Legea 15/1990.

​(9) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute  de Constituţie şi nu poate interveni în
treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în
treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. Este
interzisă folosirea informaţiilor obţinute de  Serviciul Român de
Informaţii în alte scopuri decât cele prevăzute de Constituţie.  

​(10) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, ales de popor.

​(11) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Român de Informaţii.

​(12) Directorul Serviciului Român de Informaţii numeşte în funcţie personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.

​(13) Dacă funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii devine vacantă ori dacă directorul Serviciului Român de Informaţii este
suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de
a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar
desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.

​(14) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin lege.

​(15) Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Consiliul Naţional de Securitate şi de Sfatul Ţării, potrivit legii”

129. Articolul 119 se modifică, astfel:

Denumirea articolului va fi * Consiliul Naţional de Securitate”*

Articolul va avea următorul cuprins:

​(1) Consiliul Naţional de Securitate este organ decizional al autorităţilor statului român, care organizează şi coordonează unitar
activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională,
participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea
colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de
menţinere sau de restabilire a păcii.

​(2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile
publice. Hotărârile Consiliului Naţional de Securitate se iau cu votul
majorităţii a două treimi din numărul membrilor Consiliului. La
şedinţele Consiliului Naţional de Securitate participă, fără drept de vot, şi miniştri sau alţi funcţionari publici în responsabilitatea
cărora intră problemele supuse atenţiei Consiliului. 

​(3) Consiliul Naţional de Securitate se compune din: Preşedintele României,  Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Preşedintele
Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice,
Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii
Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele
Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele
Curţii de Conturi, Preşedintele Curţii Constituţionale, Avocatul
Poporului, Directorul Serviciului Român de Informaţii. 

​(4) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Securitate se stabilesc prin lege.”

130. După articolul 119, se introduce un nou articol, 119.1, astfel:

Denumirea articolului va fi * Prefectul”*

Articolul va avea următorul cuprins:

  (1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, în condiţiile legii.

​(2) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, să se fi remarcat ca buni
cunoscători ai realităţilor economice şi sociale ale judeţului pentru
care candidează, ca promotori de proiecte pentru îmbunătăţirea acestor
realităţi şi să aibă domiciliul în judeţele pentru care candidează de
cel puţin 10 ani.

​(3) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

​(4) Mandatul prefectului este de 4 ani şi poate fi înnoit o singură dată. 

​(5) Prefectul este reprezentantul Preşedintelui României pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile
administrativ-teritoriale.

​(6) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege.

​(7) Între prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi voievozii judeţelor, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare.

​(8) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean sau local, al voievodului
sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat
poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii.”

131. Secţiunea a 2-a a capitolului V din titlul III devine Titlul III.1 al Constituţiei, cu denumirea de “Autorităţile locale”

132. Capitolul VI al titlului III devine capitolul III al titlului III, cu denumirea  Autoritatea Judecătorească”

133. Articolul 120 se abrogă

134. Articolul 121 se abrogă.

135. Articolul 122 se abrogă.

*136. Articolul 123 se abrogă. *

137. Denumirea Secţiunii 1 din Capitolul III va fi:   Înfăptuirea justiţiei”

138. Articolul 124 se modifică, astfel:

Denumirea articolului va fi: * Rolul şi organizarea”*

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Autoritatea Judecătorească înfăptuieşte justiţia în numele împlinirii umane, al binelui social şi al dreptăţii, cu respectarea adevărului şi a legii.”

După alineatul (2), se introduc zece noi alineate, cu următorul cuprins:

(2.1) Autoritatea Judecătorească se organizează pe instanţe judecătoreşti, parchete ale procurorilor,  barouri ale avocaţilor şi
birouri notariale, potrivit legii.

(2.2) Autoritatea Judecătorească este condusă de un Preşedinte, ales  de popor

(2.3) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este garantul independenţei, calităţii şi corectitudinii justiţiei.

(2.4) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti numeşte în funcţie judecătorii, procurorii, avocaţii şi notarii, la propunerea Consiliului
Autorităţii Judecătoreşti.

(2.5) Prevederile articolelor 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi
Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.

(2.6) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie
răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile
deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii
săi.

​b) să aibă pregătire superioară juridică;

​c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;

​e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de
Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti;

​f) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al Autorităţii
Judecătoreşti, dacă va fi ales.

(2.6) Documentul prevăzut la alineatul (2.6), litera f), constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la
funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, va fi tipărit şi pus
la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte
un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală,
Autoritatea Morală şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile
înainte de începerea campaniei electorale.

(2.7) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului
în care expiră mandatul Preşedintelui României, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanţa
funcţiei de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti.”

(2.8) Dacă funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti devine vacantă ori dacă Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este suspendat
din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi
exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat
de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.

(2.9) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii
Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României.

(2.10) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti se stabilesc prin lege.”

Alineatul (3) se abrogă.

139. Articolul 125 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

 “(1) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

​(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti,
în condiţiile legii.” 

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

(2.1) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de
numire şi promovare a judecătorilor se stabilesc prin lege. 

(2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de
revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după
consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

  (3.1) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege.”

140. Articolul 126 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Curţile cu Juraţi şi prin celelalte instanţe judecătoreşti
stabilite prin lege.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, fără să
aducă atingere independenţei judecătorilor, potrivit competenţei sale.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege. Vor putea intra în
compunerea acestei instanţe numai judecători cu o vechime de cel puţin
15 ani la instanţele inferioare".

După aliniatul (4) se introduce un nou aliniat cu următorul cuprins:

 (4.1) Organizarea şi funcţionarea Curţilor cu Juraţi se stabilesc prin lege.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:

 (5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.”

După aliniatul (6) se adaugă trei noi alineate, cu următorul cuprins:

​(7) În cazul în care victima unui abuz administrativ obţine despăgubiri în urma unui contencios administrativ, statul este obligat să se îndrepte în regres împotriva funcţionarului vinovat, pentru recuperarea pagubelor

​(8) Judecătorii sunt obligaţi să asigure folosirea în proces a unui limbaj inteligibil pentru părţile în proces.

​(9) Toate dosarele sunt repartizate în mod aleator instanțelor de judecată. Fraudarea sau încercarea de fraudare a sistemului de
repartizare a dosarelor se sancționează, potrivit legii.

141. Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  (1) Şedinţele de judecată sunt publice.

​(2) Discuţiile din şedinţele de judecată sunt înregistrate, în scris, de către grefier, precum şi video.

​(3) Partea publică din dosar va putea fi consultată de orice cetăţean cu drept de vot.

​(4) Probele dosarului vor putea fi folosite, oricând, în analiza prestaţiei judecătorilor şi procurorilor.

​(5) Conţinutul dosarelor va fi pus la dispoziţia publicului, pe internet.

​(6) Este interzisă distrugerea dosarelor judecate, pe o perioadă de 50 de ani de la încheierea procesului, când o comisie specială va decide
care dosare vor fi conservate în continuare.

​(7) Printr-un sistem de rotaţie şi sondaj, stabilit potrivit legii, postul public naţional de televiziune, va transmite, în direct, procese
de la instanţele de judecată.”

142. Articolul 128 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Cetăţenii au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.”

143. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Procuratura au dreptul să exercite căile de atac, fără excepţie, în condiţiile
legii.”

144. Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor, care se organizează potrivit legii”

145. Denumirea Secţiunii a 2-a din Capitolul III va fi: “Procuratura”.

146. Articolul 131 se modifică şi se completează, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Rolul Procuraturii”

Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

 (1) În activitatea judiciară, Procuratura apără legalitatea şi reprezintă interesele generale ale societăţii.

​(2) Procuratura îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.”

După alineatul (3), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (3.1) Competenţa parchetelor şi procedura exercitării acesteia sunt prevăzute numai prin lege.

(3.2) Parchetul General al României, care funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigură interpretarea şi aplicarea unitară
a legii de către celelalte parchete, fără să aducă atingere
independenţei procurorilor, potrivit competenţei sale. Îşi vor putea
desfăşura activitatea în cadrul acestuia numai procurori cu o vechime de
cel puțin 15 ani în parchetele de pe lângă instanţele de judecată
inferioare”

147. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins

“(1) Procurorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

​(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a procurorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti,
în condiţiile legii. 

​(3) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de
numire şi promovare a procurorilor se stabilesc prin lege.

​(4) Procurorii care s-au făcut vinovaţi de nerespectarea obligaţiei de autosesizare, nefinalizarea dosarelor, sau de decizii greşite sunt
revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de
revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după
consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

​(5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege.”

148. După Secţiunea a 2-a, se introduce o nouă Secţiune, a 3-a, astfel:

Denumirea Secțiunii va fi:  Avocatura”

Secţiunea a 3-a va avea următorul cuprins:

“Rolul Avocatului

ARTICOLUL 132.1

​(1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să fie asistate, gratuit, de avocaţi, în faţa instanţelor  judecătoreşti, în condiţiile legii. 

​(2) Avocaţii sunt constituiți în barouri, care funcţionează pe lângă instanţele judecătoreşti, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Barourilor
din România, potrivit legii. 

​(3) Constituirea şi funcționarea de barouri de avocaţi în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt interzise.

​(4) Cererile de asistenţă adresate de părţile în proces barourilor sunt repartizate avocaţilor prin tragere la sorţi, organizată conform legii.
Părţile în proces au dreptul să refuze avocaţii traşi la sorţi de maxim
5 ori. Un avocat refuzat în peste jumătate din cazurile unui an este
eliminat din barou.

​(5) Orice parte în proces are dreptul să se apere singură. 

Statutul avocaţilor

ARTICOLUL 132.2

​(1) Avocaţii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

​(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a avocaţilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în
condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a avocaţilor se
stabilesc prin lege.

 (3) Candidaţii la funcţia de avocat trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea
juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege. 

​(4) Avocaţii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se
ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea
Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

​(5) Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

​(6) Statutul avocaţilor se aprobă prin lege.”

149. După Secţiunea a 3-a, se introduce o nouă Secţiune, a 4-a, astfel:

Denumirea Secţiunii va fi:  Notariatul de stat”

Secţiunea a 4-a va avea următorul cuprins:

“Rolul Notarului 

ARTICOLUL 132.3 

​(1) Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase,
precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în
conformitate cu legea. Activitatea notarială este un serviciu public
oferit gratuit de către statul român cetăţenilor săi.

​(2) Activitatea notarială se realizează de notari prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile legii.

​(3) Notarii sunt constituiți în birouri notariale, care funcţionează pe lângă judecătorii, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor din
România şi a Camerelor Notarilor, constituite pe lângă tribunale şi
curţile de apel, potrivit legii. 

* *(4) Funcţia de notar se exercită numai de către notarii membri ai Uniunii Naţionale a Notarilor  din România.

 (5)**Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar, altele decât birourile notariale coordonate de Uniunea Naţională
a Notarilor din România şi de Camerele Notarilor sunt interzise. 

Statutul notarilor

ARTICOLUL 132.4

​(1) Notarii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

​(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a notarilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în
condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a notarilor se
stabilesc prin lege.

 (3) Candidaţii la funcţia de notar trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea
juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege. 

​(4) Notarii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se
ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea
Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

​(5) Funcţia de notar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

​(6) Statutul notarilor se aprobă prin lege.”

150. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.

​(2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este alcătuit din 33 membri, din care:

​a) 24 sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, şi  sunt validaţi de către Preşedintele
Autorităţii Judecătoreşti; aceştia fac parte din patru secţii, una
pentru judecători, una pentru procurori, una pentru avocaţi şi una
pentru notari; prima secţie este compusă din 9 judecători, cea de a doua
din 5 procurori, cea de a treia din 5 avocaţi, cea de a patra din 5
notari;

​b) 5 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie
profesională şi morală, validaţi de Preşedintele Autorităţii
Judecătoreşti;

​c) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din
România şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România.”

​(3) Preşedintele Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este ales de membrii Consiliului, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit
sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) litera a) şi este
validat de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti.

​(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este de 4 ani.

​(5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se iau prin vot deschis şi se publică pe site-ul Consiliului şi în Monitorul Oficial al
României”

151. Articolul 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  (1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti numirea în funcţie a judecătorilor,
procurorilor, avocaţilor şi notarilor, cu excepţia celor stagiari, în
condiţiile legii.

​(2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti promovarea,  transferarea şi sancţionarea
judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor 

​(3) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a
judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, potrivit
procedurii stabilite prin lege. În aceste situaţii, Preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României,
Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedintele
Uniunii Naţionale a Notarilor din România nu au drept de vot.

​(4) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti în materie disciplinară pot fi atacate la un alt complet al  Consiliului
Autorităţii Judecătoreşti format dintr-un număr mai mare de judecători.

​(5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se publică pe site-ul Consiliului Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al
României.”

152. După CAPITOLUL III, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL IV, cu următorul cuprins:

 CAPITOLUL IV

Autoritatea Mediatică

Rolul Autorităţii Mediatice

ARTICOLUL 134.1

​(1) Autoritatea Mediatică este garantul informării corecte a cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice,
politice şi electorale.

​(2) Autoritatea Mediatică exercită atributele suveranităţii naţionale în domeniul serviciilor media, având misiunea de a aplica legislaţia ţării în acest domeniu. 

​(3) Toate mijloacele de comunicare în masă - agenţii de presă, publicaţii, posturi de radio şi televiziune - sunt obligate să-și
construiască un site oficial, în care să publice structura
acţionariatului şi bilanţul contabil la data de 31 decembrie a fiecărui
an, auditat, potrivit legii, până cel mai târziu pe data de 31 martie a
anului următor. Aceste date sunt publicate şi în Monitorul Oficial al
României.

​(4) Este interzisă folosirea produselor media furnizate de  mijloacele de comunicare pentru dezinformarea şi manipularea cetăţenilor în
procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi
electorale.

​(5) Posturile de televiziune ale căror programe includ emisiuni destinate prezentării programelor politice şi a celor electorale sunt
obligate să prezinte programele tuturor partidelor politice,
înregistrate, potrivit legii, precum şi programele tuturor candidaţilor în alegeri, în mod egal, fără nici un fel de discriminare.

​(6) Posturile de televiziune care organizează dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice, a autorităţilor statului, sau
a autorităţilor locale, sunt obligate ca, la aceste dezbateri, să invite
reprezentanţi ai tuturor partidelor politice înregistrate, în funcţie de
numărul membrilor, fără nici un fel de discriminare, potrivit legii. 

​(7) Postul naţional public de televiziune este obligat să organizeze dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice legal
înregistrate, a autorităţilor statului şi a autorităţilor locale, la care invită reprezentanţi ai tuturor partidelor politice înregistrate,
în funcţie de numărul membrilor, fără nici un fel de discriminare, potrivit legii. 

​(8) În cadrul Autorităţii Mediatice, funcţionează Consiliul Mediatic Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Mediatice.

​(9) Consiliul Mediatic Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din care 3 sunt propuşi de
organizaţiile profesionale din domeniul mijloacelor de comunicare în
masă, din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de către Uniunea
Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de
Preşedintele Autorităţii Mediatice.. 

​(10) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Mediatic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească activitatea din domeniul mijloacelor de comunicare în masă. 

​(11) Mandatul membrilor  Consiliului Mediatic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii
Mediatice.

​(12) Consiliul Mediatic Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Mediatice. Avizele Consiliul Mediatic Naţional se publică pe
site-ul Autorităţii Mediatice şi în Monitorul Oficial al României.

​(13) Autoritatea Mediatică este condusă de un Preşedinte, ales de popor.

​(14) Prevederile articolelor 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi
Preşedintelui Autorităţii Mediatice.

​(15) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al Autorităţii Mediatice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie
răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile
deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii
săi.

​b) să aibă pregătire superioară;

​c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;

​e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de
Preşedinte al Autorităţii Mediatice;

​f) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al Autorităţii
Mediatice, dacă va fi ales.

​(16) Documentul prevăzut la alineatul (15), litera f), constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la
funcţia de Preşedinte al Autorităţii Mediatice, va fi tipărit şi pus la
dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un
exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală,
Autoritatea Morală şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile
înainte de începerea campaniei electorale.

​(17) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Autorităţii Mediatice se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră
mandatul Preşedintelui României, sau tot într-o zi de duminică, în cel
mult 60 zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte
al Autorităţii Mediatice.

​(18) Dacă funcţia de Preşedinte al Autorităţii Mediatice devine vacantă ori dacă Preşedintele Autorităţii Mediatice este suspendat din funcţie
sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita
atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera
Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.

(19)  Preşedintele Autorităţii Mediatice numeşte în funcţie personalul Autorităţii, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.

​(20) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Autorităţii Mediatice emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Mediatice
şi în Monitorul Oficial al României.

​(21) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Mediatice se stabilesc prin lege.”

Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune

ARTICOLUL 134.2

​(1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonomă, are personalitate juridică şi îşi
desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.

​(2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor 

​(3) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20) se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă,
Radio şi Televiziune.

​(4) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune se stabilesc prin lege.”

153. După CAPITOLUL IV, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL V, cu următorul cuprins:

 CAPITOLUL V

Autoritatea Financiară

Rolul Autorităţii Financiare

ARTICOLUL 134.3

​(1) Autoritatea Financiară este garantul securităţii veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor ţării..

​(2) Autoritatea Financiară exercită atributele suveranităţii naţionale în organizarea şi funcţionarea sistemului financiar al ţării, potrivit legii.

​(3) Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului financiar trebuie să asigure securitatea veniturilor dobândite de
cetăţeni pentru participarea lor la crearea Produsului Intern Brut al
ţării,  precum şi securitatea capitalurilor acumulate de cetăţeni prin economisirea de venituri dobândite licit.

​(4) Autoritatea Financiară aplică legislaţia referitoare la funcţionarea sistemului financiar şi supraveghează activitatea
desfăşurată de Banca Naţională a României, de bănci şi alte instituţii
de credit, de instituţiile pieţii de capital financiar, ale pieţii de
asigurări şi reasigurări, ca şi ale sistemelor de pensii.

(5)  În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi
în numerar sau în natură. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate.

​(6) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura
licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor.

​(7) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice formă de speculă, de înşelare a cetăţenilor, prin clauze contractuale dolosive,
prin manipularea preţurilor pe pieţele de mărfuri, de capital bănesc,
sau financiar, de asigurări, sau de pensii, în vederea obţinerii de
foloase necuvenite, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă
şi cu confiscarea averii făptuitorilor.

​(8) Persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi, sau de creditare, decât în moneda naţională, leul.

​(9) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi mai mari decât valoarea capitalurilor proprii şi a depozitelor clienţilor
lor.

​(10) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie
noi, sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie
existente. Sumele băneşti atrase de bănci şi instituţiile de credit de
la populaţie nu pot fi folosite decât pentru acordarea de împrumuturi
pentru investiţii productive.

​(11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii
şi statutelor lor.

​(12) Dobânda datorată de persoanele fizice şi juridice române nu poate fi mai mare de 7% pe an.. Împrumutătorii nu pot pretinde de la
împrumutaţi nici o altă plată în afară de suma împrumutată, indexată cu rata inflaţiei, de dobânda aferentă şi de majorări şi penalităţi de
întârziere.

​(13) Valoarea totală a majorărilor şi penalităţilor de întârziere la plata datoriei nu poate fi mai mare decât valoarea datoriei indexată cu
rata inflaţiei.

​(14) Este interzisă folosirea veniturilor bugetului public naţional pentru acoperirea pierderilor băncilor şi instituţiilor de credit cu
capital privat. 

​(15) Persoanele fizice şi juridice române pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către persoane
fizice şi juridice străine.

​(16) Cursurile valutare sunt determinate numai de cererea şi oferta de valută de pe piaţa valutară, organizată potrivit legii. Este interzisă
manipularea sub orice formă a cursurilor valutare.

​(17) Proprietarii mijloacelor fixe utilizate în economia României sunt obligaţi să calculeze şi să constituie fondul de amortizare prin
utilizarea metodei lineare, potrivit legii. Fondul de amortizare este
folosit exclusiv pentru crearea de capacităţi de producţie noi, sau
pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente.
Încălcarea acestei dispoziţii se sancţionează cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii făptuitorilor.

​(18) În cadrul Autorităţii Financiare, funcţionează Consiliul Financiar Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Financiare.

​(19) Consiliul Financiar Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile
profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt
propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind
validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Financiare.

​(20) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Financiar Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească activitatea din sistemul financiar al ţării. 

​(21) Mandatul membrilor  Consiliului Financiar Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Financiare.

​(22) Consiliul Financiar Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Financiare. Avizele Consiliul Financiar
Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Financiare şi în Monitorul
Oficial al României.

​(23) Autoritatea Financiară este condusă de un Preşedinte, ales de popor. 

​(24) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Financiare.

​(25) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Financiare se stabilesc prin lege.”

Banca Naţională a României

ARTICOLUL 134.4

​(1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică.

​(2) Banca Naţională a României are ca obiect de activitate  emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României, precum şi supravegherea pieţii valutare şi calcularea şi
publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa
statistică.

​(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. 

​(4) În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României.

​(5) Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât Produsul Intern Brut.

​(6) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

​(9) Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru
cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea
sporirii rezervei internaţionale a ţării constituită din aur.

(10)  Înlocuirea monedei naționale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum.

​(11) Banca Naţională a României este condusă de un Guvernator, ales de popor. 

​(12) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20), se aplică, în mod corespunzător, şi  Guvernatorului Băncii Naţionale a României.

​(13) În cadrul Băncii Naţionale a României, funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Guvernatorului Băncii Naţionale a
României.

​(14) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile
profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt
propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind
validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Financiare .

​(15) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească activitatea din sistemul financiar al ţării. 

​(16) Mandatul membrilor  Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii
Financiare.

​(17) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Guvernatorului Băncii Naţionale a României. Avizele Consiliul de Supraveghere se
publică pe site-ul Băncii Naţionale a României şi în Monitorul Oficial
al României.

​(18) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege.”

154. După CAPITOLUL V, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL VI, cu următorul cuprins:

 CAPITOLUL VI

Autoritatea Electorală

ARTICOLUL 134.5

​(1) Autoritatea Electorală este garantul exercitării suveranităţii poporului în alegerile organizate pentru desemnarea reprezentanţilor săi
în autorităţile statului şi în autorităţile locale, precum şi în referendumurile prin care poporul participă direct la adoptarea legilor
şi hotărârilor sau îşi exprimă voinţa în probleme de interes naţional, sau local.

​(2) Autoritatea Electorală aplică legislaţia referitoare la alegeri şi referendumuri.

​(3) Autoritatea Electorală pregăteşte, organizează şi asigură desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, potrivit legii.

​(4) Este interzisă orice formă de reclamă electorală, în timpul şi în afara campaniilor electorale, cu excepţia broşurilor şi pliantelor în
care sunt tipărite contractele electorale ale candidaţilor. Încălcarea
acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi
pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul
campaniei electorale, cu  pierderea mandatului şi a drepturilor
electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii.

​(5) Este interzisă orice formă de mită electorală. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi
pierderea drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul
campaniei electorale, cu  pierderea mandatului şi a drepturilor
electorale, dacă fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii.

Se adaugă sancţiunile prevăzute de lege pentru dare şi luare de mită.

​(5) Este interzisă orice formă de manipulare a voinţei electoratului cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă. Încălcarea acestei prevederi
se sancţionează cu eliminarea din cursa electorală şi pierderea
drepturilor electorale, dacă fapta este descoperită în timpul campaniei
electorale, cu  pierderea mandatului şi a drepturilor electorale, dacă
fapta este descoperită după alegeri, potrivit legii. Se adaugă
sancţiunile prevăzute de lege pentru manipulare şi înşelăciune..

​(6) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Autorităţii Electorale, ca şi cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi
desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor sunt prevăzute în bugetul
Autorităţii Electorale, parte integrantă a bugetului de stat.

​(7) În cadrul Autorităţii Electorale, funcţionează Consiliul Electoral Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Electorale.

​(8) Consiliul Electoral Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul juridic, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale
ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de
Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în
funcţie, de Preşedintele Autorităţii Electorale.

​(9) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Electoral Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească sistemul electoral al ţării. 

​(10) Mandatul membrilor  Consiliului Electoral Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Electorale.

​(11) Consiliul Electoral Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Financiare. Avizele Consiliul Electoral
Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Electorale şi în Monitorul
Oficial al României.

​(12) Autoritatea Electorală este condusă de un Preşedinte, ales de popor. 

​(13) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Electorale.

​(14) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale se stabilesc prin lege”

155. După CAPITOLUL VI, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL VII, cu următorul cuprins:

 CAPITOLUL VII

Autoritatea Statistică

ARTICOLUL 134.6

​(1) Autoritatea Statistică este garantul asigurării  poporului şi statului român cu datele statistice necesare cunoaşterii situaţiei şi
evoluţiei economiei şi societăţii româneşti, în vederea fundamentării
planurilor de dezvoltare durabilă a ţării şi a localităţilor ei.

​(2) Autoritatea Statistică aplică legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, în conformitate cu principiile fundamentale ale ştiinţei statisticii, cu reglementările
Uniunii Europene privind statisticile comunitare şi cu Codul de practici
ale statisticii europene.

​(5) Autoritatea Statistică emite opinii anuale asupra modului în care au fost realizaţi indicatorii economici şi sociali înscrişi în
Programele Naţionale de Dezvoltare a României asumate în campaniile
electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi de
preşedinţii celorlalte autorităţi ale statului. Opiniile Autorităţii
Statistice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul
Autorităţii, până la data de 30 iunie a anului următor celui la care se
oferă opinia.

​(6) În cadrul Autorităţii Statistice, funcţionează Consiliul Statistic Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Statistice.

​(7) Consiliul Statistic Naţional este constituit din 7 experţi în statistică, din care 3 sunt propuşi de Societatea Română de Statistică,
şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Statistice.

​(8) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Statistic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească sistemul statistic al ţării. 

​(9) Mandatul membrilor  Consiliului Statistic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii
Statistice.

​(10) Consiliul Statistic Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Statistice. Avizele Consiliul Statistic
Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Statistice şi în Monitorul
Oficial al României.

​(11) Autoritatea Statistică este condusă de un Preşedinte, ales de popor. 

​(12) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Statistice. 

​(13) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Statistice se stabilesc prin lege”

156. După CAPITOLUL VII, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL VIII, cu următorul cuprins:

 CAPITOLUL VIII

Autoritatea Morală

ARTICOLUL 134.7

​(1) Autoritatea Morală este garantul asigurării integrităţii morale în exercitarea funcţiilor publice. 

​(2) Autoritatea Morală aplică legislaţia referitoare la integritatea morală a persoanelor care exercită funcţii publice.

​(3) Autoritatea Morală monitorizează modul în care persoanele alese în funcţii publice îşi respectă contractele electorale şi angajamentele
asumate în campaniile electorale şi aduce la cunoştinţa publicului
rezultatele acestei monitorizări.

​(4) Autoritatea Morală emite opinii referitoare la modul în care persoanele alese în funcţii publice şi-au îndeplinit angajamentele
asumate în campaniile electorale. Opiniile sunt emise anual şi sunt
publicate pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul Oficial al
României, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor
celui la care se referă.

​(5) Autoritatea Morală formulează cereri pentru trimiterea în judecată a persoanelor alese în funcţii publice care au încălcat prevederile
contractelor electorale, care se află în incompatibilitate ori în
conflict de interese, sau care nu pot justifica averile dobândite
înainte sau în timpul exercitării mandatului.

​(6) Autoritatea Morală acordă asistenţă de specialitate comitetelor cetăţeneşti constituite, potrivit legii, pentru promovarea iniţiativelor
legislative cetăţeneşti şi pentru organizarea referendumurilor. 

​(7) În cadrul Autorităţii Morale, funcţionează Consiliul Naţional de Integritate, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Morale

​(8) Consiliul Statistic Naţional de Integritate este constituit din 7 experţi în domeniul dreptului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile
profesionale ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt
propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind
validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Statistice.

​(9) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional de Integritate sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale
vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte
menite să îmbunătățească moralitatea sistemul politic al ţării. 

​(10) Mandatul membrilor  Consiliului Naţional de Integritate este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui
Autorităţii Morale.

​(11) Consiliul Naţional de Integritate avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Morale. Avizele Consiliul Naţional de
Integritate se publică pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul
Oficial al României.

​(12) Autoritatea Morală este condusă de un Preşedinte, ales de popor. 

​(13) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Morale. 

​(14) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Morale se stabilesc prin lege”

157. După CAPITOLUL VIII, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL IX, cu următorul cuprins:

 CAPITOLUL IX

Autoritatea Ştiinţifică

ARTICOLUL 134.8

​(1) Autoritatea Ştiinţifică este garantul întemeierii dezvoltării economice şi sociale a României pe cuceririle ştiinţei.

​(2) Autoritatea Ştiinţifică coordonează întreaga activitate desfăşurată de institutele, centrele şi unităţile de cercetare ştiinţifică ale
României, finanţate de la bugetul naţional.

​(3) Autoritatea Ştiinţifică coordonează activitatea de cercetare desfăşurată de Academia Română şi de academiile de ramură, finanţate de
la bugetul naţional.

​(4) Autoritatea Ştiinţifică elaborează Strategia de dezvoltare a României, pe termene de 5, 10, 20 şi 30 de ani. Strategia de dezvoltare
a României este actualizată în fiecare an şi este publicată pe site-ul
Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României, în ultima zi a fiecărui
an.

​(5) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii asupra modului în care Programele Naţionale de Dezvoltare a României asumate în campaniile
electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi de
preşedinţi ai celorlalte autorităţi ale statului se încadrează în
Strategia de Dezvoltare a României. Opiniile Autorităţii Ştiinţifice
sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul
Autorităţii, cu 30 de zile înainte de data începerii campaniei pentru
alegerea Președintelui României şi a preşedinţilor celorlalte autorităţi
ale statului..

​(6) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul iniţiativelor legislative prezentate spre aprobare Camerei Reprezentanţilor asupra
Strategiei de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt
publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii,

​(7) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul proiectelor propuse a fi finanţate de la bugetul public naţional asupra Strategiei
de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în
Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii,

​(8) În cadrul Autorităţii Ştiinţifice, funcţionează Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, ca organ consultativ
al Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice..

​(9) Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este constituit din 7 de experţi în domeniul cercetării
ştiinţifice, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din institutele, centrele şi unităţile de cercetare aflate sub coordonarea
Autorităţii Ştiinţifice, din universităţile acreditate de statul român,
şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice. 

​(10) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca
autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătățească nivelul
cercetării ştiinţifice şi contribuţia acesteia la dezvoltarea economiei
şi societăţii româneşti. 

​(11) Mandatul membrilor  Consiliului Naţional  pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este de 6 ani şi poate fi reînnoit o
singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice.

​(12) Consiliul Naţional  pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii
Ştiinţifice. Avizele Consiliul Naţional  pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare se publică pe site-ul Autorităţii Ştiinţifice şi
în Monitorul Oficial al României.

​(13) Autoritatea Ştiinţifică este condusă de un Preşedinte, ales de popor. 

​(14) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. 

​(15) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Ştiinţifice se stabilesc prin lege”

 158. După Titlul III, se introduce un nou titlu, Titlul III.1, astfel:

Denumirea titlului va fi:* Autorităţile locale”*

Titlul va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL 1

Principii de bază\
ARTICOLUL 134.9

​(1) În localităţile şi judeţele ţării se constituie autorităţi locale care se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei
locale, al controlului cetăţenilor asupra autorităţilor locale, al
separaţiei şi echilibrului acestor autorităţi, al respectării
Constituţiei şi legilor ţării.

 (2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al
României.

 (3) Autorităţile statului consultă, înainte de adoptarea oricărei decizii, autorităţile locale, în toate problemele care le privesc în mod
direct, potrivit legii.

​(4) Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile
legii.

​(5) Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în judeţe sunt consiliile judeţene alese şi voievozii aleşi, în condiţiile legii.

​(6) Personalul din aparatul autorităţilor locale şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe
criterii de merit şi de competentă profesională, potrivi legii. Este
interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea,
sau sancţionarea personalului autorităţilor publice locale pe criterii
politice sau cu sprijin politic.

CAPITOLUL 2

Autorităţile comunale şi orăşeneşti

SECTIUNEA 1

Consiliul local

Rolul şi competenţa

ARTICOLUL 134.10

 (1) Consiliul local este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin
lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.

​(2) Consiliul local nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum local valabil.

​(3) Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum local, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze, sau să
anuleze hotărâri adoptate de consiliul local, cu respectarea
prevederilor Constituţiei şi ale legii.

Alegerea consiliului local

ARTICOLUL 134.11

​(1) Membrii consiliului local sunt denumiţi consilieri locali şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe
bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării
proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii.

​(2) Membrii consiliilor locale se aleg pe circumscripţii electorale, organizate pe localităţi. 

​(3) Numărul membrilor consiliilor locale este stabilit prin lege, în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot ai localităţii.

​(4) Alegerile pentru consiliul local se desfăşoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului, sau tot într-o
zi de duminică, în cel mult 45 zile de la data dizolvării consiliului.

Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului local

ARTICOLUL 134.12

​(1) Candidaţii la funcţia de consilier local trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să aibă domiciliul în localitatea în care candidează;

​b) să aibă cel puţin studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat;

​c) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca  luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii;

​e) să prezinte electoratului propunerile de hotărâri ale consiliului local, pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, în calitate de
consilier local, dacă va fi ales.

​(2) Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al
candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de consilier
local, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata
campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus
la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea
campaniei electorale.

Durata mandatului

ARTICOLUL 134.13

​(1) Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani care se exercită de la data depunerii jurământului.

​(2) Consiliul local îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul local nou ales.

​(3) Mandatul consiliului local se prelungeşte, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. 

Validarea mandatului de consilier local

ARTICOLUL 134.14

Validarea alegerii consilierilor locali se face de către judecătoria în
raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un
judecător desemnat de preşedintele instanţei.

Constituirea consiliilor locale

ARTICOLUL 134.15

​(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleşi
şi validaţi în funcţie se face de către primar, în maximum 5\ zile de la pronunţarea hotărârii de validare. La şedinţa de constituire, participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi
primarul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile
pentru funcţia de primar.

​(2) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi. 

​(3) În şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut prin lege.

​(4) Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea
consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul
majorităţii consilierilor locali validaţi.

Alegerea preşedintelui consiliului local

ARTICOLUL 134.16

​(1) Consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un
preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce
şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.

​(2) Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul
consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali în
funcţie.

Organizarea internă

ARTICOLUL 134.17

​(1) Organizarea şi funcţionarea consiliului local se stabileşte prin regulament propriu, elaborat potrivit legii.

​(1) Consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul să asigure
fundamentarea hotărârilor ce se impun a fi adoptate.

​(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali. La şedinţele fiecărei comisii a consiliului local participă şi
un reprezentant al Asociaţiei Comunitare a localităţii.

​(3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.

​(4) Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.

​(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.

​(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local, respectându-se configuraţia politică rezultată în
urma alegerilor locale.

​(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză şi
verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor speciale de
analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a
activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.
Membrii comisiilor acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.

Întrunirile consiliului local

ARTICOLUL 134.18

​(1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. 

​(2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor
consiliului. 

 (3) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului convocarea consiliului
local se poate face de îndată. 

Caracterul public al şedinţelor

ARTICOLUL 134.19

​(1) Şedinţele consiliului local sunt publice, sunt filmate şi publicate pe site-ul Primăriei localităţii .

(2)Voturile consilierilor locali, la fiecare hotărâre adoptată de consiliul local, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt
prezentate pe site-ul Primăriei localităţii.

Mandatul consilierilor locali

ARTICOLUL 134.20

​(1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul localităţii.

​(2) Consilierii locali sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au
fost aleşi. Consilierul local care îşi încalcă angajamentele asumate în
campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit
Constituţiei şi legii.

​(3) Consilierii locali intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a consiliului local, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. 

​(2) Calitatea de consilier local încetează:

​a) la data întrunirii legale a consiliului local nou ales;

​b) În caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor;

​c) în caz de demisie, sau de demitere;

​d) în caz de deces.

Incompatibilităţi

ARTICOLUL 134.21

​(1) Calitatea de consilier local este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, inclusiv cu orice funcţie la regiile autonome şi
societăţile comerciale cu capital aflat în proprietate publică.

​(2) Consilierii locali nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

​(3) Consilierul local condamnat pentru trafic de influență ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă
şi confiscarea averii.

Răspunderea consilierilor locali

ARTICOLUL 134.22

​(1) Consilierii locali răspund politic doar faţa de cei care i-au ales şi nu îşi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidele din partea cărora au candidat în alegeri. 

​(2) Consilierii locali răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul
electoral.

​(3) Consilierii locali răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localităţii de hotărârile pentru care şi-au dat votul. 

​(4) Răspunderea consilierilor locali pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.

​(5) Fiecare consilier local prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care şi-a realizat obligaţiile asumate în campania electorală
în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor
celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la dispoziţia
electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului localităţii.
Raportul este publicat pe site-ul Primăriei.

Atribuţiile consiliului local

ARTICOLUL 134.23

​(1) Consiliul local exercită următoarele atribuţii, în condiţiile legii:

​a) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;

​b) aprobă înfiinţarea, organizarea, statul de funcţii şi numărul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi
serviciilor publice de interes local, precum şi ale regiilor autonome de
interes local;

​c) aprobă bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

​d) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

​e) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;

​f) hotărăşte darea în folosinţa instituţiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate în proprietate publică şi în
administrarea comunei, oraşului sau municipiului;

​g) avizează, sau aprobă, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţii;

​h) aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea străzilor, drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând
căilor de comunicaţii de interes local;

​i) atribuie, sau schimbă, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.

​j) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în
administrarea sa;

​k) hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

​l) hotărăşte, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;

​m) hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi
aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor
publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

​n) conferă persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în
baza unui regulament propriu; prin acest regulament, se stabilesc şi
condiţiile retragerii titlului conferit.

​(2) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii, cerute de realităţile economice şi sociale ale localităţii, potrivit Constituţiei
şi legii.

Dizolvarea consiliului local

ARTICOLUL 134.24

​(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. 

​(2) Consiliul local se dizolvă de drept:

​a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv;

​b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre;

​c) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi.

​d) dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ
prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. 

​(3) Primarul, secretarul localităţii sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile
prevăzute la alineatul (2). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se
pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei
este definitivă şi se comunică prefectului.

​(4) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens Autorităţii Electorale de cel puţin 25% din
numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale
localităţii.

​(5) Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul localităţii  rezolvă problemele curente ale
comunei, oraşului sau municipiului. 

Suspendarea mandatului de consilier local

ARTICOLUL 134.25

​(1) Mandatul de consilier local se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică
de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin,
constată suspendarea mandatului.

​(2) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului
local.

​(3) În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile
legii.

Demiterea consilierilor locali

ARTICOLUL 134.26

​(1) Orice consilier local poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr
de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr
de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin
10% din numărul voturilor cu care a fost ales.

​(2) Consilierul local este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:

​a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă
electorală sau prin orice altă încălcare a legii; \
b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la  pierderea drepturilor
electorale ; \
c) când şi-a schimbat domiciliul în altă localitate;

​d) în caz de incompatibilitate;

​e) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt
partid politic sau altă formaţiune politică;

​f) a lipsit nemotivat de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului local. \

Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului local

ARTICOLUL 134.27

​(1) Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului local aparţine, după caz, primarului, consilierilor locali sau unui număr de cetăţeni cu
drept de vot egal cu cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de
vot ai localităţii.

​(2) Titularii dreptului de iniţiativă prezintă propunerile lor de hotărâri preşedintelui consiliului local.

​(4) Propunerile de hotărâri vor fi dezbătute şi votate în plenul consiliului local în termen de cel mult 60 zile de la data depunerii lor
la preşedintele consiliului local. 

​(5) În cazul în care consiliul local respinge propunerea de hotărâre iniţiată de primar, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează
referendum local, în 45 zile de la data respingerii propunerii de către
consiliul local, pentru aprobarea hotărârii respinsă de consiliul local.

​(6) În cazul în care cetăţenii participanţi la referendumul local aprobă hotărârea respinsă de consiliul local, consiliul local este
dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou
consiliu local.

Adoptarea hotărârilor

ARTICOLUL 134.28

Hotărârile sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor consiliului
local.

Comunicarea şi publicarea hotărârilor

ARTICOLUL 134.29

​(1) Hotărârile consiliului local sunt înregistrate, prin grija secretarului primăriei, într-un registru special şi sunt comunicate, de
îndată, primarului şi prefectului, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.

​(2) Hotărârile sunt publicate, la data adoptării, pe site-ul primăriei.

​(3) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de
la data comunicării. 

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti

ARTICOLUL 134.30

Prevederile articolelor 134.9 – 134.29 se aplică, în mod corespunzător,
şi consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

SECTIUNEA a 2-a

Primarul

Rolul primarului

ARTICOLUL 134.31

​(1) Primarul exercită componenta executivă a autorităţii locale. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de
specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează. 

​(2) Primarul răspunde, în faţa cetăţenilor localităţii, de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii. 

​(3) Primarul conduce serviciile publice locale.

​(4) Primarul reprezintă localitatea în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi
în justiţie.

​(5) Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. 

​(6) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional.

​(7) Eşarfa este purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.

​(8) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Alegerea primarului

ARTICOLUL 134.32

​(1) Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

​(2) Primarii se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

​(3) Alegerile pentru funcţia de primar se desfăşoară în aceiaşi zi cu alegerile pentru consiliul local, în prima duminică a lunii iunie a
anului în care expiră mandatul consiliului, sau tot într-o zi de
duminică, în cel mult 45 zile de la data când a intervenit vacanţa
funcţiei de primar.

​(4) Candidaţii la funcţia de primar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să aibă domiciliul în localitatea în care candidează;

​b) să aibă studii superioare;

​c) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca  luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii;

​e) să prezinte electoratului Programul de dezvoltare al localităţii pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în
calitate de primar, dacă va fi ales.

​(5) Programul de dezvoltare al localităţii constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de
primar, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata
campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus
la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea
campaniei electorale.

​(6) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele
electorale ale localităţii.

​(7) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi
candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul
tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de
voturi.

​(8) O persoană poate îndeplini funcţia de primar al aceleiaşi localităţi pentru cal mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Validarea mandatului de primar

ARTICOLUL 134.33

​(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de primar este validat de către judecătoria în raza căreia se află localitatea, de către un
judecător desemnat de preşedintele instanţei.

​(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa consiliului local jurământul stabilit prin lege.

Durata mandatului

ARTICOLUL 134.34

​(1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

​(2) Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către primarul nou ales.

​(3) Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.

Mandatul primarului

ARTICOLUL 134.35

​(1) În exercitarea mandatului, primarul este în serviciul localităţii.

​(2) Primarul este obligat să acţioneze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au fost ales. Primarul care îşi
încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.

​(3) Calitatea de primar încetează:

​a) la data depunerii jurământului de către primarul nou ales;

​b) în caz de demisie, sau de demitere;

​c) în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor;

​c) în caz de deces.

Incompatibilităţi

ARTICOLUL 134.36

​(1) Calitatea de primar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

​(2) Primarul nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de
drept public sau privat.

​(3) Primarul condamnat pentru trafic de influență ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi
confiscarea averii.

Răspunderea primarului

ARTICOLUL 1134.37

​(1) Primarul răspunde politic doar faţa de cei care l-au ales şi nu îşi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către
partidul din partea căruia a candidat în alegeri.

​(2) Primarul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului contravin
obligaţiilor asumate prin contractul electoral.

​(3) Primarul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localităţii de dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului. 

​(4) Răspunderea primarului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.

Atribuţiile primarului

ARTICOLUL 134.38

 (1) Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii, în condiţiile legii:

​a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare
a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor celorlalte
autorităţi ale statului şi ale Guvernului, a ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi
conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale
prefectului, a hotărârilor consiliului judeţean,  precum şi a
hotărârilor consiliului local.

​b) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil,
organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a
recensământului

​a) exercită funcţia de ordonator principal de credite, pentru bugetul localităţii;

​c) propune consiliului local spre aprobare înfiinţarea şi reorganizarea, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi
regulamentele de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de
specialitate, ale instituţiilor publice şi ale regiilor autonome de
interes local.

​d) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;

​e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum
şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

​f) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;

​(2) Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.

​(3) Primarul întocmeşte Raportul anual privind realizarea Programului de dezvoltare a localităţii pe care şi l-a asumat în campania electorală
în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului local organizată cu acest scop, nu mai târziu de data de 31 martie a
anului următor celui la care se referă. Raportul este depus la
secretarul primăriei, care asigură punerea lui la dispoziţia
cetăţenilor, pentru consultare. Raportul este publicat pe site-ul
Primăriei.

Suspendarea din funcţie

ARTICOLUL 134.39

​(1) Primarul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv.

(2)  Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin,
constată suspendarea primarului. 

​(3) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului. 

​(4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2). 

​(5) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. 

​(6) În cazul în care încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, primarul este suspendat din funcţie de către consiliul local, prin votul
majorităţii membrilor acestuia.

​(7) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului local.

​(8) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum local pentru demiterea
primarului.

​(9) Dacă cetăţenii, prin referendum, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul local, consiliul local este dizolvat şi se
organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local.

Demiterea primarului

ARTICOLUL 134.40

​(1) Primarul poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai
mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători,
din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din
numărul voturilor cu care a fost ales.

​(2) Primarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:

​a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă
electorală sau prin orice altă încălcare a legii; \
b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la  pierderea drepturilor
electorale ; \
c) când şi-a schimbat domiciliul în altă localitate;

​d) în caz de incompatibilitate;

​e) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt
partid politic sau altă formaţiune politică;

​f) când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost
anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă.

\ Vacanţa funcţiei

ARTICOLUL 134.41

​(1) Vacanţa funcţiei de primar intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau
de deces.

​(2) În termen de 30 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de primar, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru un
nou primar.

Interimatul funcţiei

ARTICOLUL 134.42

Dacă funcţia de primar devine vacantă ori dacă primarul este suspendat
din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi
exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către un consilier
local, desemnat de consiliul local, cu votul majorității membrilor
acestuia.

Actele primarului

ARTICOLUL 134.43

​(1) În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce
sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate
persoanelor interesate, după caz, de către secretarul localităţii. 

​(2) Dispoziţiile primarului sunt publicate pe site-ul primăriei. 

Indemnizaţia şi celelalte drepturi

ARTICOLUL 134.44

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale primarului se stabilesc prin
lege.

Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti

ARTICOLUL 134.45

Prevederile articolelor 134.31 – 134.44 se aplică, în mod corespunzător,
şi primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti.

CAPITOLUL 3

Autorităţile judeţene

SECTIUNEA 1

Consiliul judeţean

Rolul şi competenţa

ARTICOLUL 134.46

 (1) Consiliul judeţean este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes judeţean, cu excepţia celor care sunt date
prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.

​(2) Consiliul judeţean nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum judeţean valabil.

​(3) Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum judeţean, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze, sau să
anuleze hotărâri adoptate de consiliul judeţean, cu respectarea
prevederilor Constituţiei şi ale legii.

Alegerea consiliului judeţean

ARTICOLUL 134.47

​(1) Membrii consiliului judeţean sunt denumiţi consilieri judeţeni şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,
pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării
proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii.

​(2) Membrii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, organizate pe judeţe.

​(3) Numărul membrilor consiliilor judeţene este stabilit prin lege, în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot ai judeţului.

​(4) Alegerile pentru consiliul judeţean se desfăşoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului, sau tot
într-o zi de duminică, în cel mult 45 zile de la data dizolvării consiliului.

Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului judeţean

ARTICOLUL 134.48

​(1) Candidaţii la funcţia de consilier judeţean trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să aibă domiciliul în judeţul în care candidează;

​b) să aibă cel puţin studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat;

​c) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca  luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor judeţului;

​e) să prezinte electoratului propunerile de hotărâri ale consiliului judeţean, pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, în calitate de
consilier judeţean, dacă va fi ales.

​(2) Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al
candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de consilier
judeţean, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată
durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi
depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Electorală, înainte de
începerea campaniei electorale.

Durata mandatului

ARTICOLUL 134.49

​(1) Consiliul judeţean este ales pentru un mandat de 4 ani care se exercită de la data depunerii jurământului.

​(2) Consiliul judeţean îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul judeţean nou ales.

​(3) Mandatul consiliului judeţean se prelungeşte, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. 

Validarea mandatului de consilier judeţean

ARTICOLUL 134.50

Validarea alegerii consilierilor judeţeni se face de către tribunalul în
raza căruia se află judeţul, de către un judecător desemnat de
preşedintele instanţei.

Constituirea consiliilor judeţene

ARTICOLUL 134.51

​(1) Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor judeţeni
aleşi şi validaţi în funcţie se face de către voievod, în maximum 5\
zile de la pronunţarea hotărârii de validare. La şedinţa de constituire, participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi
voievodul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile
pentru funcţia de voievod.

​(2) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor judeţeni aleşi şi validaţi. 

​(3) În şedinţa de constituire a consiliului judeţean, consilierii locali depun jurământul prevăzut prin lege.

​(4) Consiliul judeţean se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor judeţeni validaţi au depus jurământul. Constituirea
consiliului judeţean se constată prin hotărâre, adoptată cu votul
majorităţii consilierilor judeţeni validaţi.

Alegerea preşedintelui consiliului judeţean

ARTICOLUL 134.52

​(1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, un
preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce
şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.

​(2) Consilierul judeţean ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul
consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii consilierilor judeţeni în
funcţie.

Organizarea internă

ARTICOLUL 134.53

​(1) Organizarea şi funcţionarea consiliului judeţean se stabileşte prin regulament propriu, elaborat potrivit legii.

​(1) Consiliul judeţean îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul să asigure
fundamentarea hotărârilor ce se impun a fi adoptate.

​(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii judeţeni. La şedinţele fiecărei comisii a consiliului judeţean participă
şi un reprezentant al Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare.

​(3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.

​(4) Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.

​(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.

​(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului judeţean, respectându-se configuraţia politică rezultată în
urma alegerilor locale.

​(7) Consiliile judeţene pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa voievodului, după caz, comisii speciale de analiză şi
verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor speciale de
analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a
activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului
judeţean. Membrii comisiilor acţionează în limitele stabilite prin
hotărâre.

Întrunirile consiliului judeţean

ARTICOLUL 134.54

​(1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată la două luni, la convocarea voievodului. 

​(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea voievodului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor
consiliului. 

 (3) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se
poate face de îndată. 

Caracterul public al şedinţelor

ARTICOLUL 134.55

​(1) Şedinţele consiliului judeţean sunt publice.

(2)Voturile consilierilor judeţeni, la fiecare hotărâre adoptată de consiliul judeţean, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt
prezentate pe site-ul judeţului.

Mandatul consilierilor judeţeni

ARTICOLUL 134.56

​(1) În exercitarea mandatului, consilierii judeţeni sunt în serviciul locuitorilor judeţului.

​(2) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au
fost aleşi. Consilierul judeţean care îşi încalcă angajamentele asumate
în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.

​(3) Consilierii judeţeni intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a consiliului judeţean, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. 

​(2) Calitatea de consilier judeţean încetează:

​a) la data întrunirii legale a consiliului judeţean nou ales;

​b) În caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor;

​c) în caz de demisie, sau de demitere;

​d) în caz de deces.

Incompatibilităţi

ARTICOLUL 134.57

​(1) Calitatea de consilier judeţean este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, inclusiv cu orice funcţie la regiile autonome şi
societăţile comerciale cu capital aflat în proprietate publică.

​(2) Consilierii judeţeni nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

​(3) Consilierul judeţean condamnat pentru trafic de influență ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă
şi confiscarea averii.

Răspunderea consilierilor judeţeni

ARTICOLUL 134.58

​(1) Consilierii judeţeni răspund politic doar faţa de cei care i-au ales şi nu îşi pot pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic
de către partidele din partea cărora au candidat în alegeri.

​(2) Consilierii judeţeni răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul
electoral.

​(3) Consilierii judeţeni răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse localităţii de hotărârile pentru care şi-au dat
votul. 

​(4) Răspunderea consilierilor judeţeni pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.

​(5) Fiecare consilier judeţean prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care şi-a realizat obligaţiile asumate în campania
electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa
consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a
anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus la
dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului
judeţului. Raportul este publicat pe site-ul judeţului.

Atribuţiile consiliului judeţean

ARTICOLUL 134.59

​(1) Consiliul judeţean exercită următoarele atribuţii, în condiţiile legii:

​a) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului judeţean;

​b) aprobă înfiinţarea, organizarea, statul de funcţii şi numărul de personal ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi
serviciilor publice de interes judeţean, precum şi ale regiilor autonome
de interes judeţean;

​c) aprobă  bugetul judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
hotărăşte repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse;

​d) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele judeţene, în condiţiile legii;

​e) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean;

​f) hotărăşte darea în folosinţa instituţiilor publice sau a regiilor autonome din subordine a bunurilor aflate în proprietate publică şi în
administrarea judeţului;

​g) avizează, sau aprobă, documentaţiile de amenajare a teritoriului judeţului;

​h) aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de
comunicaţii de interes judeţean;

​i) coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean;

​j) hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes judeţean;

​k) hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor locale, în vederea promovării unor
interese comune.

​(2) Consiliul judeţean îndeplineşte orice alte atribuţii, cerute de realităţile economice şi sociale ale judeţului, potrivit Constituţiei şi
legii.

Dizolvarea consiliului judeţean

ARTICOLUL 134.60

​(1) Consiliul judeţean se dizolvă de drept sau prin referendum judeţean. 

​(2) Consiliul judeţean se dizolvă de drept:

​a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de şase luni consecutiv;

​b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre;

​c) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi.

​d) dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 12 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ
prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. 

​(3) Voievodul, secretarul localităţii sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la
cazurile prevăzute la alineatul (2). Instanţa analizează situaţia de
fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean.
Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.

​(4) Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a
cererii adresate în acest sens Autorităţii Electorale de cel puţin 10%
din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale
ale judeţului.

​(5) Până la constituirea noului consiliu judeţean, voievodul sau, în absenţa acestuia, secretarul judeţului  rezolvă problemele curente ale
judeţului. 

Suspendarea mandatului de consilier judeţean

ARTICOLUL 134.61

​(1) Mandatul de consilier judeţean se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se
comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin
ordin, constată suspendarea mandatului.

​(2) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alineatul (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului
judeţean.

​(3) În cazul în care consilierul judeţean al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în
condiţiile legii.

Demiterea consilierilor judeţeni

ARTICOLUL 134.62

​(1) Orice consilier judeţean poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales,
cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea
unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu
cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales.

​(2) Consilierul judeţean este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:

​a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă
electorală sau prin orice altă încălcare a legii; \
b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la  pierderea drepturilor
electorale ; \
c) când şi-a schimbat domiciliul în alt judeţ;

​d) în caz de incompatibilitate;

​e) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt
partid politic sau altă formaţiune politică;

​f) a lipsit nemotivat de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului judeţean. \

Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului judeţean

ARTICOLUL 134.63

​(1) Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului judeţean aparţine, după caz, voievodului, consilierilor judeţeni sau unui număr
de cetăţeni cu drept de vot egal cu cel puţin 10% din numărul
cetăţenilor cu drept de vot ai judeţului.

​(2) Titularii dreptului de iniţiativă prezintă propunerile lor de hotărâri preşedintelui consiliului judeţean.

​(4) Propunerile de hotărâri vor fi dezbătute şi votate în plenul consiliului judeţean în termen de cel mult 60 zile de la data depunerii
lor la preşedintele consiliului judeţean. 

​(5) În cazul în care consiliul judeţean respinge propunerea de hotărâre iniţiată de voievod, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează
referendum judeţean, în 45 zile de la data respingerii propunerii de
către consiliul judeţean, pentru aprobarea hotărârii respinsă de
consiliul judeţean.

​(6) În cazul în care cetăţenii participanţi la referendumul judeţean aprobă hotărârea respinsă de consiliul judeţean, consiliul judeţean este
dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou
consiliu judeţean.

Adoptarea hotărârilor

ARTICOLUL 134.64

Hotărârile sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor consiliului
judeţean.

Comunicarea şi publicarea hotărârilor

ARTICOLUL 134.65

​(1) Hotărârile consiliului judeţean sunt înregistrate, prin grija secretarului judeţului, într-un registru special şi sunt comunicate, de
îndată, voievodului şi prefectului, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.

​(2) Hotărârile sunt publicate, la data adoptării, pe site-ul judeţului.

​(3) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de
la data comunicării. 

Consiliul general al municipiului Bucureşti

ARTICOLUL 134.66

Prevederile articolelor 134.46 – 134.65 se aplică, în mod corespunzător,
şi consiliului general al municipiului Bucureşti.

SECTIUNEA a 2-a

Voievodul

Rolul voievodului

ARTICOLUL 134.67

​(1) Voievodul exercită componenta executivă a autorităţii judeţene. El este şeful administraţiei publice judeţene şi al aparatului propriu de
specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează. 

​(2) Voievodul  răspunde, în faţa cetăţenilor judeţului, de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene, în condiţiile legii. 

​(3) Voievodul conduce serviciile publice judeţene.

​(4) Voievodul reprezintă judeţul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi
în justiţie.

​(5) Voievodul participă la şedinţele consiliului judeţean şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor
supuse dezbaterii. 

Alegerea voievodului

ARTICOLUL 134.68

​(1) Voievodul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

​(2) Voievozii se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

​(3) Alegerile pentru funcţia de voievod se desfăşoară în aceiaşi zi cu alegerile pentru consiliul judeţean, în prima duminică a lunii iunie a
anului în care expiră mandatul consiliului, sau tot într-o zi de
duminică, în cel mult 45 zile de la data când a intervenit vacanţa
funcţiei de voievod.

​(4) Candidaţii la funcţia de voievod trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

​a) să aibă domiciliul în judeţul în care candidează;

​b) să aibă studii superioare;

​c) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;

​d) să se fi remarcat ca  luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor judeţului;

​e) să prezinte electoratului Programul de dezvoltare al judeţului pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în
calitate de voievod, dacă va fi ales.

​(5) Programul de dezvoltare al judeţului constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de
voievod, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata
campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus
la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea
campaniei electorale.

​(6) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele
electorale ale judeţului.

​(7) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi
candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul
tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de
voturi.

​(8) O persoană poate îndeplini funcţia de voievod al aceluiaşi judeţ pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Validarea mandatului de voievod

ARTICOLUL 134.69

​(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de voievod este validat de către tribunalul în raza căreia se află judeţul, de către un judecător
desemnat de preşedintele instanţei.

​(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa consiliului judeţean jurământul stabilit prin lege.

Durata mandatului

ARTICOLUL 134.70

​(1) Mandatul voievodului este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

​(2) Voievodul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către voievodul nou ales.

​(3) Mandatul voievodului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.

Mandatul voievodului

ARTICOLUL 134.71

​(1) În exercitarea mandatului, voievodul este în serviciul locuitorilor judeţului.

​(2) Voievodul este obligat să acţioneze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au fost ales.
Voievodul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală
este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.

​(3) Calitatea de voievod încetează:

​a) la data depunerii jurământului de către voievodul nou ales;

​b) în caz de demisie, sau de demitere;

​c) în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor;

​c) în caz de deces.

Incompatibilităţi

ARTICOLUL 134.72

​(1) Calitatea de voievod este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

​(2) Voievodul nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de
drept public sau privat.

​(3) Voievodul condamnat pentru trafic de influență ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi
confiscarea averii.

Răspunderea voievodului

ARTICOLUL 1134.73

​(1) Voievodul răspunde politic doar faţa de cei care l-au ales şi nu îşi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidul din partea căruia a candidat în alegeri.

​(2) Voievodul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului
contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.

​(3) Voievodul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localităţii de dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului. 

​(4) Răspunderea voievodului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă.

Atribuţiile voievodului

ARTICOLUL 134.74

 (1) Voievodul îndeplineşte următoarele atribuţii, în condiţiile legii:

​a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare
a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor celorlalte
autorităţi ale statului şi ale Guvernului, a ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi
conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale
prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;

​a) exercită funcţia de ordonator principal de credite, pentru bugetul judeţului;

​c) propune consiliului judeţean spre aprobare înfiinţarea şi reorganizarea, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi
regulamentele de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de
specialitate, ale instituţiilor publice şi ale regiilor autonome de
interes judeţean.

​d) întocmeşte proiectul bugetului judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean;

​e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum
şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean;

​f) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;

​(2) Voievodul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.

​(3) Voievodul prezintă, în scris, raportul anual asupra modului în care a fost realizat Programul de dezvoltare a judeţului pe care l-a asumat
în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului organizată în acest scop, nu mai târziu de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este arhivat şi pus
la dispoziţia electoratului, pentru consultare, prin grija secretarului
judeţului. Raportul este publicat pe site-ul judeţului.

Suspendarea din funcţie

ARTICOLUL 134.75

​(1) Voievodul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv.

(2)  Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin,
constată suspendarea voievodului. 

​(3) Ordinul de suspendare se comunică de îndată voievodului. 

​(4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2). 

​(5) Dacă voievodul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. 

​(6) În cazul în care încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, voievodul este suspendat din funcţie de către consiliul judeţean, prin
votul majorităţii membrilor acestuia.

​(7) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului judeţean.

​(8) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum judeţean pentru demiterea
voievodului.

​(9) Dacă cetăţenii, prin referendum judeţean, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul judeţean, consiliul judeţean este
dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou
consiliu judeţean.

Demiterea voievodului

ARTICOLUL 134.76

​(1) Voievodul poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai
mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători,
din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din
numărul voturilor cu care a fost ales.

​(2) Voievodul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:

​a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă
electorală sau prin orice altă încălcare a legii; \
b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la  pierderea drepturilor
electorale ; \
c) când şi-a schimbat domiciliul în alt judeţ;

​d) în caz de incompatibilitate;

​e) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt
partid politic sau altă formaţiune politică;

​f) când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 6 luni, care au fost
anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă.

\ Vacanţa funcţiei

ARTICOLUL 134.77

​(1) Vacanţa funcţiei de voievod intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării
atribuţiilor sau de deces.

​(2) În termen de 30 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de voievod, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru
un nou voievod.

Interimatul funcţiei

ARTICOLUL 134.78

Dacă funcţia de voievod devine vacantă ori dacă voievodul este suspendat
din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi
exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către un consilier
judeţean, desemnat de consiliul judeţean, cu votul majorității membrilor
acestuia.

Actele voievodului

ARTICOLUL 134.79

​(1) În exercitarea atribuţiilor sale, voievodul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce
sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate
persoanelor interesate, după caz, de către secretarul judeţului. 

​(2) Dispoziţiile voievodului sunt publicate pe site-ul judeţului. 

Indemnizaţia şi celelalte drepturi

ARTICOLUL 134.80

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale voievodului se stabilesc prin
lege.

Primarul general al municipiului Bucureşti

ARTICOLUL 134.81

Prevederile articolelor 134.67 – 134.80 se aplică, în mod corespunzător,
şi primarului general al municipiului Bucureşti.

159. După Titlul III.1, se introduce un nou titlu, Titlul III.2, astfel:

Denumirea titlului va fi:* Asociaţiile comunitare”*

Titlul va avea următorul cuprins:

Constituirea şi rolul

ARTICOLUL 134.82

  (1) În localităţile ţării se constituie asociaţii comunitare,  din care fac parte toţi cetăţenii cu drept de vot ai localităţilor. În
municipiul Bucureşti, asociaţiile comunitare se constituie în fiecare
sector al municipiului.

​(2) Asociaţiile comunitare asigură cadrul organizatoric prin care cetăţenii ţării participă direct la exercitarea suveranităţii poporului,
la luarea deciziilor politice care le afectează viaţa lor şi a
comunităţilor lor, prin care ei controlează nemijlocit activitatea
autorităţilor locale şi a autorităţilor statului.

Organizarea şi funcţionarea

ARTICOLUL 134.83

​(1) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor comunitare se stabilesc prin lege. Asociaţiile comunitare sunt persoane juridice de
drept public.

​(2) Organul suprem de conducere al asociaţiei comunitare este adunarea generală, la care participă toţi membrii asociaţiei, direct, sau prin
reprezentanţi aleşi de adunări cetăţeneşti organizate în subunităţile
localităţii - cătune, sate, străzi, cartiere etc. - potrivit statutului
asociaţiei.

​(3) Adunarea generală a asociaţiei comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu două săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori
este nevoie, la convocarea preşedintelui asociaţiei, sau la cererea a
cel puţin 5% din numărul membrilor asociaţiei.

​(4) Adunarea generală a asociaţiei alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al asociaţiei şi un comitet de conducere al asociaţiei, care
conduc activitatea asociaţiei între două adunări generale şi îndeplinesc
atribuţiile prevăzute în statutul asociaţiei. Numărul membrilor
comitetului de conducere al asociaţiei este egal cu jumătate plus unu
din numărul membrilor consiliului local.

​(5) Persoanele care candidează la funcţia de preşedinte sau de membru al comitetului de conducere al asociației comunitare trebuie să nu fie
şi să nu fi fost membri ai unui partid politic. 

​(6) În fiecare judeţ, se constituie Uniunea Judeţeană a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte asociaţiile comunitare din toate
localităţile judeţului. În municipiul Bucureşti se constituie Uniunea
Municipală a Asociaţiilor Comunitare.

​(7) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai
asociaţiilor comunitare componente ale uniunii.

​(8) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet
de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două
adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul
uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal
cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului judeţean.

​(9) Adunarea generală a uniunii judeţene se întruneşte o dată la 4 ani, cu trei săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este
nevoie, la convocarea preşedintelui uniunii, sau la cererea a cel puţin
10% din numărul membrilor uniunii.

​(10) Se constituie Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte uniunile judeţene ale asociaţiilor comunitare. 

​(11) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai
uniunilor judeţene ale asociaţiilor comunitare.

​(12) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet
de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două
adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul
uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal
cu jumătate din judeţele ţării plus municipiul Bucureşti. 

​(13) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu patru săptămâni înainte de alegerile parlamentare, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea
preşedintelui uniunii, sau la cererea a cel puţin 10% din numărul
membrilor uniunii.

​(14) În cadrul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, funcţionează Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii.

​(15) Sfatul Ţării este constituit din 51 membri aleşi de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare dintre
personalităţile vieţii publice româneşti, în vârstă de peste 50 de ani,
care nu au fost şi nu sunt membrii unui partid politic, care s-au
remarcat ca luptători pentru drepturile şi libertăţile românilor, ca
autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătățească viaţa economică
şi socială a ţării. 

​(16) Mandatul membrilor  Sfatului Ţării este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Adunării Generale a Uniunii
Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. În timpul mandatului, membrii
Sfatului Ţării nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.

​(17) Sfatul Ţării emite opinii referitoare la toate deciziile care urmează a fi luate de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a
Asociaţiilor Comunitare, de preşedintele uniunii ori de comitetul de
conducere al uniunii. Opiniile Sfatului Ţării sunt publicate pe site-ul
Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare şi în Monitorul Oficial al
României.

​(14) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure spaţii adecvate pentru întrunirea adunărilor generale ale asociaţiilor comunitare şi a
uniunilor acestora, precum şi pentru desfăşurarea activităţii organelor
lor de conducere.

​15) Adunarea generală a asociaţiei comunitare poate hotărî ca membrii asociaţiei să contribuie, benevol, cu munca lor, sau cu sume băneşti,
pentru crearea sau achiziţionarea de bunuri care intră şi rămân în
proprietatea publică a comunităţii şi în administrarea autorităţii
locale.

​(16) Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii asociaţiilor comunitare, a uniunilor judeţene şi a uniunii naţionale ale asociaţilor
comunitare sunt finanţate de la bugetul de stat, potrivit legii.

​(17) Autorităţile statului şi autorităţile locale sunt obligate să pună la dispoziţia organelor de conducere ale asociaţiilor comunitare toate
datele şi informaţiile pe care acestea le solicită, în îndeplinirea
atribuţiilor lor constituţionale.

Atribuţiile asociaţiilor comunitare

ARTICOLUL 134.84

Asociaţiile comunitare îndeplinesc următoarele atribuţii:

​a) supraveghează modul în care persoanele alese sau numite în funcţii publice îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contractele electorale,
sau prin contractele de muncă, şi aduc la cunoştinţa Avocatului
Poporului şi a Autorităţii Morale orice încălcări ale acestor obligaţii;

​b) sesizează procuratura atunci când constată că un funcţionar public a încălcat legea;

​c) culeg propuneri formulate de membrii lor referitoare la soluţionarea problemelor cu care aceştia se confruntă şi le aduc la cunoştinţa
autorităţilor locale şi autorităţilor statului;

​d) asigură consilierea membrilor lor în formularea de propuneri de hotărâri care trebuie adoptate de consiliul local, sau prin referendum,
ori în formularea de iniţiative legislative, care trebuie adoptate de
Parlament, sau prin referendum;

​e) asigură consilierea membrilor lor în iniţierea de referendumuri locale, judeţene şi naţionale;

​f) organizează investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor pe care hotărârile autorităţilor locale şi ale autorităţilor statului le au
asupra vieţii cetăţenilor, asupra localităţilor, asupra judeţelor,
asupra ţării, în urma cărora întocmesc rapoarte, în urma cărora
întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor;

​g) organizează investigaţii şi cercetări asupra modului în care sunt cheltuiţi banii bugetelor locale,  ai bugetelor judeţene şi ai bugetului
de stat, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa
membrilor lor şi a Curţii de Conturi; 

​h) organizează investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor negative pe care activităţile desfăşurate de agenţii economici le au asupra
vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării,
în urma cărora întocmesc rapoarte, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor, a autorităţilor locale şi autorităţilor statului, cu
atribuţii în contracararea acestor consecinţe;

​i) organizează investigaţii şi cercetări asupra modului în care autorităţile statului şi autorităţile locale îşi îndeplinesc atribuţiile
stabilite prin Constituţie şi prin lege, în urma cărora întocmesc
rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor şi a autorităţilor
respective;

​j) organizează manifestaţii de protest ale membrilor lor împotriva actelor normative adoptate de autorităţile locale ori de autorităţile
statului prin încălcarea legii, împotriva acţiunilor acestor autorităţi
care încalcă drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor,
precum şi împotriva agenţilor economici a căror activitate are
consecinţe negative asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi
cultural al localităţilor ţării;

​k) emit opinii asupra proiectelor de hotărâri care urmează a fi adoptate de consiliile locale sau judeţene, sau prin referendum, pe care
le aduc la cunoştinţa consiliilor respective şi a membrilor lor;

​l) emit opinii asupra proiectelor de acte normative care urmează a fi adoptate de Guvern şi de ministere, pe care le aduc la cunoştinţa
Guvernului şi a membrilor lor;

​m) emit opinii asupra proiectelor de legi care urmează a fi adoptate de Parlament, sau prin referendum, pe care le aduc la cunoştinţa
Parlamentului şi a membrilor lor;

​n) emit opinii asupra persoanelor care candidează pentru ocuparea funcţiilor publice, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor, a
electoratului şi a autorităţilor mandatate cu numirea în funcţii
publice;

​o) numesc reprezentanţii lor în comisiile de evaluare şi selecţie ale proiectelor finanţate de la Fondul Naţional de Capital Distributiv;

​p) numesc reprezentanţii lor în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Mediatic Naţional, Consiliul Financiar Naţional, Consiliul
Electoral Naţional, Consiliul Statistic Naţional, Consiliul Naţional de
Integritate, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi
Dezvoltare, în consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerelor, în
consiliile de supraveghere ale Băncii Naţionale a României, Fondului
Naţional de Capital Distributiv, Fondului Naţional de Pensii Publice,
Fondului Naţional de Şomaj,  Fondului Naţional pentru Asigurări de
Sănătate, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, regiilor naţionale şi
locale, în comisiile permanente şi speciale ale Camerei
Reprezentanţilor, ale consiliilor judeţene şi ale consiliilor locale, în
birourile electorale.

160. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  (1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa
cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă, pe încurajarea
muncii productive şi pe distribuirea echitabilă a rezultatelor
activităţii economice între participanţii la această activitate.

​(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:

​a) libertatea comerţului cu protejarea concurenţei loiale;

​b) împiedicarea speculei şi a însuşirii de venituri necuvenite;

​c) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, prin creşterea continuă a ponderii remunerării muncii în valoarea totală a veniturilor
create în economia naţională;

​d) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, prin reducerea continuă a raportului dintre salariul minim brut şi salariul
mediu brut realizat în economia naţională;

​e) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din Produsul Intern
Brut al ţării şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor
ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc.;

​f) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Pensii Publice, astfel încât pensia publică să fie cât mai apropiată de valoarea
salariului mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de
contribuţie, stabilită prin lege;

​g) protejarea capitalului național, astfel încât acesta să deţină o pondere crescândă în totalul capitalului utilizat în economia naţională;

​h) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere crescândă în Produsul Intern Brut al
ţării;

​i) exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate în proprietate publică, în concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome şi
instituţii ale statului român, cu obligaţia statului de a se îngriji şi
de zestrea de resurse naturale lăsată generaţiilor viitoare;

​j) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării;

​k) ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic;

​l) dezvoltarea economică echilibrată a tuturor localităţilor şi judeţelor ţării;

​m) aplicarea politicilor de dezvoltate economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional.”

(3)  Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2), literele c)-h) şi să publice nivelul şi
dinamica acestor indicatori în Anuarul Statistic al României.

(4)  Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României sunt obligaţi să includă indicatorii economici prevăzuţi la alineatul (2) în Programele
Naţionale de Dezvoltare ale României supuse aprobării poporului în
campaniile pentru alegerile prezidenţiale.

​(5) Este interzisă încheierea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile
publice şi autorităţile locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de
altă parte.“

161. După articolul 135, se introduce un nou articol, 135.1, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Fondul Naţional de Capital
Distributiv”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.1

​(1) Fondul Naţional de Capital Distributiv este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

​(2) Obiectivele Fondului Naţional de Capital Distributiv sunt:

​a) crearea unei surse sigure şi permanente pentru realizarea de investiţii productive, generatoare de venituri şi locuri de muncă; 

​b) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul de care au fost deposedaţi abuziv prin Legea 15/1990 şi de profiturile realizate de
acest capital;

​c) împroprietărirea continuă cu capital a cetăţenilor ţării, astfel încât, în România, să funcţioneze o economie democratică, în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a
majorităţii cetăţenilor.

​(3) Veniturile Fondului Naţional de Capital Distributiv se formează din următoarele surse: 

​a) impozitul  progresiv pe  proprietăţi; 

​b) venituri din capitalul aflat în administrarea  Fondul Naţional de Capital Distributiv;

​c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;

​d) alte surse prevăzute de lege.

​(4) Impozitul progresiv pe  proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul (3), să se asigure preluarea la Fondul
Naţional de Capital Distributiv a echivalentului a o cincime din
Produsul Intern Brut al României, în fiecare an.

​(5) Veniturile colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt folosite pentru finanţarea de proiecte de investiţii productive,
implementate în România, elaborate în conformitate cu prevederile
Strategiei de Dezvoltare a României. Investiţiile productive sunt
cheltuieli efectuate pentru crearea de noi mijloace fixe, definite
potrivit legii.

​(6) Veniturile colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt repartizate pe Programe Operaţionale Sectoriale, potrivit legii, astfel
încât să se asigure dezvoltarea echilibrată şi sustenabilă a tuturor ramurilor şi sectoarelor de activitate generatoare de venituri şi locuri
de muncă. 

​(7) Fiecare cetăţean al României, în vârstă de peste 18 ani, care este pensionar al statului român, sau angajat printr-un contract de muncă în
România, sau care desfăşoară activităţi economice independente
autorizate în România, sau care a părăsit România după data de 22
decembrie 1989, în căutarea unui loc de muncă, este îndreptăţit să
devină beneficiar al Fondului Naţional de Capital Distributiv şi să
primească de la acesta o cotă individuală egală cu echivalentul sumei de
100.000 de lei, o singură dată, pe care să o folosească pentru
finanţarea de proiecte de investiţii, potrivit prezentei legi. Valoarea
cotei individuale poate fi modificată, prin lege, în funcţie de inflaţie
şi de evoluţia Produsului Intern Brut al României şi a numărului cetăţenilor României.

​(8) Cetăţenii pot folosi cotele lor individuale primite de la Fondul Naţional de Capital Distributiv pentru finanţarea de proiecte iniţiate
de ei, în calitate de persoane fizice autorizate, potrivit legii, sau ca
aport la capitalul social al unor persoane juridice, în care ei sunt
membri, ca asociaţi sau acţionari, aport folosit pentru finanţarea de
proiecte iniţiate de aceste persoane juridice. Cetăţenii pot folosi
cotele lor individuale primite de la Fondul Naţional de Capital
Distributiv şi pentru cumpărarea de capital oferit spre vânzare de Fond.

​(9) Sumele colectate în Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt transformate în cote individuale şi sunt puse la dispoziţia
beneficiarilor Fondului, eşalonat, prin concursuri de proiecte,
organizate potrivit legii. Concursurile de proiecte se organizează
anual, separat pentru fiecare Program Operaţional Sectorial. Sunt
selectate şi admise la finanţare proiectele care obţin cel mai mare
număr de puncte.

​(10) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiţii intră în proprietatea privată a persoanelor care au iniţiat proiectele finanţate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv.

​(11) Întregul capital aflat în proprietatea privată a satului român la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu este trecut în
patrimoniul administrat de regii autonome, trece în administrarea
Fondului Naţional de Capital Distributiv.

​(12) Întregul capital vândut ilegal de satul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi este confiscat şi este trecut în
administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

​(13) Fondul Naţional de Capital Distributiv este obligat să folosească o parte din veniturile sale pentru răscumpărarea capitalului vândut
legal de statul român până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Răscumpărarea se face la preţul la care capitalul a fost vândut, indexat
cu rata inflaţiei şi corectat cu investiţiile făcute de cumpărător şi cu
profiturile însuşite de acesta. După răscumpărare, acest capital este
trecut în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

​(14) Fondul Naţional de Capital Distributiv este obligat să transfere în administrarea Fondului Naţional de Pensii Publice partea din valoarea capitalului trecut în administrarea sa, prin aplicarea prevederilor
alineatelor (11), (12) şi (13), egală cu valoarea activului net al
Fondului Naţional de Pensii Publice, stabilită potrivit legii.

​(15) Fondul Naţional de Capital Distributiv este obligat să ofere spre vânzare întregul capital rămas în administrarea sa beneficiarilor
Fondului, care îl pot cumpăra numai cu cotele individuale primite de la
Fond.

​(16) Fondul Naţional de Capital Distributiv finanţează integral valoarea proiectelor iniţiate de beneficiarii Fondului, care sunt
aprobate a fi cofinanţate şi din alte surse, inclusiv din fonduri ale
Uniunii Europene, urmând să recupereze de la finanţatorii respectivi
părţile cofinanţate de aceştia, potrivit legii.

​(17) Fondul Naţional de Capital Distributiv poate înfiinţa societăţi comerciale pe acţiuni având ca scop crearea de capacităţi de producţie
noi în diverse ramuri ale economiei naţionale. După punerea în funcţiune
a noilor capacităţi de producţie, Fondul oferă spre vânzare acţiunile
respectivelor societăţi comerciale, care pot fi cumpărate numai de
beneficiarii Fondului, în limita cotelor individuale primite de la
Fond. 

​(18) Activele create sau achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate. 

​(19) Tinerii, în vârstă de până la 35 de ani, care nu au şi nu au avut o locuinţă în proprietate, pot opta ca jumătate din cota lor individuală
să fie folosită pentru plata parţială sau integrală a preţului primei
lor locuinţe.

​(20) Fondul Naţional de Capital Distributiv este condus de un Guvernator, numit de Preşedintele României.

​(21) Guvernatorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o
vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în
învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti. 

​(22) Funcţia de Guvernator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

​(23) În exercitarea atribuţiilor sale, Guvernatorul Fondului Naţional de Capital Distributiv emite decizii care se publică pe site-ul Fondului
Naţional de Capital Distributiv şi în Monitorul Oficial al României.

​(24) În cadrul Fondului Naţional de Capital Distributiv, funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Guvernatorului
Fondului Naţional de Capital Distributiv.

​(25) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile
profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt
propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind
validaţi, în funcţie, de Preşedintele României.

​(26) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească funcţionarea economiei româneşti. 

​(27) Mandatul membrilor  Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României.

​(28) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Guvernatorului Fondului Naţional de Capital Distributiv. Avizele Consiliul de
Supraveghere se publică pe site-ul Fondului Naţional de Capital
Distributiv şi în Monitorul Oficial al României.

(29)  Organizarea şi funcţionarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege.”

162. După articolul 135.1, se introduce un nou articol, 135.2, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Fondul Naţional de Pensii Publice”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.2

​(1) Fondul Naţional de Pensii Publice este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului

​(2) Fondul Naţional de Pensii Publice se alimentează cu contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin
lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Naţional de
Pensii Publice cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.
Cetăţenii pot participa şi la fonduri de pensii private, care sunt
facultative.

​(3) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie
cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în
perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege;

 (4) Pensiile de la Fondul Naţional de Pensii Publice se calculează şi se acorda pe baza principiului contributivităţii.

​(5) Veniturile Fondului Naţional de Pensii Publice sunt folosite pentru plata pensiilor cuvenite participanţilor la Fond.

​(6) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Pensii Publice sunt păstrate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, în depozite
purtătoare de dobânzi.

​(7) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional.

​(8) Prevederile alineatelor (20)-(29) ale articolului 135.1 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional de Pensii Publice.”

163. După articolul 135.2, se introduce un nou articol, 135.3, astfel:

Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional de Şomaj”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.3

​(1) Fondul Naţional de Şomaj este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

​(2) Fondul Naţional de Şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Naţional de Şomaj cu sume
alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.

​(3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni de o valoare cât mai apropiată de valoarea salariului mediu
realizat de el în ultimii 3 ani de angajare.

​(4) Veniturile Fondului Naţional de Şomaj  sunt folosite pentru plata indemnizaţiilor de şomaj cuvenite participanţilor la Fond.

​(5) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător şi Fondului Naţional de Şomaj.”

164. După articolul 135.3, se introduce un nou articol, 135.4, astfel:

Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional pentru Asigurări de
Sănătate”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.4

​(1) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea
Guvernului

​(2) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănătate plătite de salariaţi şi
angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate
sprijini Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate cu sume alocate de
la bugetul de stat, potrivit legii. Cetăţenii pot participa şi la
fonduri de asigurare medicală privată, care sunt facultative.

​(3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond plata
serviciilor medicale şi medicamentelor de care are nevoie.

​(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate.”

165. După articolul 135.4, se introduce un nou articol, 135.5, astfel:

Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional pentru Inovare”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.5

​(1) Fondul Naţional pentru Inovare este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

​(2) Fondul Naţional pentru Inovare se alimentează cu redevenţele plătite pentru fabricarea produselor şi utilizarea tehnologiilor
realizate prin aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor finanţate de Fond.
În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Naţional pentru Inovare cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.

​(3) Veniturile Fondului Naţional pentru Inovare  sunt folosite pentru finanţarea activităţii de cercetare aplicată efectuată pentru
transformarea invenţiilor şi ideilor inovatoare în noi tehnologii şi
produse destinate comercializării.

​(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional pentru Inovare.”

166. După articolul 135.5, se introduce un nou articol, 135.6, astfel:

Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional pentru Mediu”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.5

​(1) Fondul Naţional pentru Mediu este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

​(2) Fondul Naţional pentru Mediu se alimentează cu amenzile plătite pentru alterarea mediului.

​3) Veniturile Fondului Naţional pentru Mediu sunt folosite pentru refacerea mediului alterat şi pentru menţinerea echilibrului ecologic. 

​(4) Prevederile alineatelor (6)-(8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional pentru Mediu.”

167. După articolul 135.6, se introduce un nou articol, 135.7, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Fondul Naţional Valutar de Rulment”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.7

​(1) Fondul Naţional Valutar de Rulment este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

​(2) Fondul Naţional Valutar de Rulment se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de active valutare cu sumele băneşti provenite din:

​a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României;

​b) excedentele bugetului de stat.

​(3) Fondul Naţional Valutar de Rulment se completează cu veniturile produse de activele valutare deţinute de Fond.

​(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea Fondul Naţional Valutar de Rulment. 

​(5) Este interzisă acordarea de împrumuturi din Fondul Naţional Valutar de Rulment.

​(6) Activele valutare deţinute de Fondul Naţional Valutar de Rulment sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii
excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de
urgenţă sau de asediu.

​(7) Activele valutare deţinute de Fondul Naţional Valutar de Rulment se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de
către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

​(8) Prevederile alineatelor (7) şi (8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional Valutar de Rulment.”

168. După articolul 135.7, se introduce un nou articol, 135.8, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Casa de Economii şi Consemnaţiuni”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.8

​(1) Casa de Economii  şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărui capital se află în
proprietate publică şi în administrarea statului român.

​(2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de buna gospodărire a banului,
precum şi păstrarea în siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale
cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor
de producţie ale ţării. 

​(3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv,  pentru acordarea de credite pentru investiţii
întreprinderilor mici şi mijlocii.

​(4) Depozitele băneşti constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sunt garantate integral de statul român, potrivit legii.

​(4) Profiturile realizate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv.

​(5) Prevederile alineatelor (7) şi (8) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni.”

169. După articolul 135.8, se introduce un nou articol, 135.9, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Regiile autonome”

Cuprinsul articolului va fi:

“Articolul 135.9

​(1) Regiile autonome sunt agenţi economici, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate  producţia şi furnizarea de bunuri şi
servicii de uz şi de interes public, prin administrarea capitalului
aflat în proprietate publică.

​(2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naţionale care au caracter de monopol natural sau monopol de stat ori
care prezintă importanţă strategică pentru poporul român, în ansamblul
său, sau pentru comunităţile locale al ţării.

​(3) Regiile autonome se înfiinţează, prin lege, în subordinea Guvernului, sau prin hotărâre a consiliului local, în subordinea
primarului localităţii.

​(4) Profiturile realizate de regiile autonome se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv.

​(5) Toate societăţile şi companiile naţionale care exploatează activităţi constituind monopol de stat se reorganizează ca regii
autonome. 

​(6) Regia Autonomă este condusă de un Administrator, numit de Preşedintele României, pentru regiile subordonate Guvernului, şi de
primar, pentru regiile subordonate consiliului local.

​(7) Administratorul Regiei Autonome trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10
ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic
superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să
îmbunătăţească funcţionarea economiei naţionale, ori a economiei locale, după caz. 

​(8) Funcţia de Administrator al Regiei Autonome este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

​(9) În exercitarea atribuţiilor sale, Administratorul Regiei Autonome emite decizii care se publică pe site-ul Regiei şi în Monitorul Oficial
al României.

​(10) În cadrul Regiei Autonome, funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Administratorului Regiei.

​(11) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile
profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt
propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, sau de Asociaţia
Comunitară, după caz, ei fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele
României, ori de primarul localităţii, după caz.

​(12) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească funcţionarea economiei naţionale, a economiei locale, după caz. 

​(13) Mandatul membrilor  Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin deciziile celor care i-au numit.

​(14) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Administratorului Regiei Autonome. Avizele Consiliul de Supraveghere se
publică pe site-ul Regiei şi în Monitorul Oficial al României.

(16)  Organizarea şi funcţionarea  Regiei Autonome se stabilesc prin lege.”

170. După articolul 135.8, se introduce un nou articol, 135.9, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Regimul monopolului de stat”

 Articolul 135.9

​(1) Constituie monopol de stat: \ a) fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a armamentului, muniţiilor şi explozibililor; \
b) producerea şi importul, în vederea comercializării, a medicamentelor şi substanţelor stupefiante; \ c) extracţia şi prelucrarea, în vederea comercializării, a bogăţiilor subsolului; 

​d) exploatarea şi comercializarea resurselor de apă;

​e) exploatarea căilor ferate şi a drumurilor publice;

​f) transportul, distribuţia şi comercializarea energiei electrice;

​g) exploatarea fondului forestier aflat în proprietate publică;

​h) producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale; \ i) fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a alcoolului şi a băuturilor spirtoase distilate; \
j) fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a produselor de tutun şi a hârtiei pentru ţigarete; \
k) organizarea şi exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau disimulate; \
l) organizarea şi exploatarea pronosticurilor sportive. \ (2) Nu constituie monopol de stat fabricarea băuturilor alcoolice în gospodăriile personale pentru consum propriu. 

​(3) Administrarea monopolurilor de stat prevăzute la alineatul  (1)  se face de către statul român. 

​(4) Exploatarea activităţilor constituind monopol de stat se face de către instituţii publice sau regii autonome de profil, constituite în
subordinea Guvernului sau a autorităţilor locale, pe baza de licenţe
eliberate de ministerul de resort. 

​(4) Este interzisă exploatarea activităţilor care constituie monopol de stat de către entităţi private.” 

171. După articolul 135.9, se introduce un nou articol, 135.10, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Rezervele internaţionale ale României”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.10

​(1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din aur deţinut în tezaur în ţară.

​(2) Rezervele internaţionale ale României se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de aur cu sumele băneşti provenite din:

​a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României;

​b) excedentele bugetului de stat.

​(3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea rezervelor internaţionale ale României. 

​(4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României.

​(5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află
în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu.

​(6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român,
prin Ministerul Finanţelor Publice.”

172. După articolul 135.10, se introduce un nou articol, 135.11, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Protejarea concurenţei loiale”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.11

​(1) Legea trebuie să interzică şi să sancționeze orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea,
restrângerea sau denaturarea liberei concurenţe în cadrul pieţei
naţionale şi, în special, cele care:

​(a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;

​(b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;

​(c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;

​(d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj
concurenţial;

​(e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii

suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele
comerciale, nu au legătură

cu obiectul acestor contracte.

​(2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul alineatului (1) sunt nule de drept.

​(3) Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot fi declarate inaplicabile în cazul:

— oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;

— oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;

— oricăror practici concertate sau categorii de practici concertate care contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de produse ori
la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată
consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut şi care:

​(a) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;

​(b) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce privește o parte semnificativă a produselor în cauză.

​(4) Legea trebuie să interzică şi să sancționeze folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante
deţinute pe piaţa naţională sau pe o parte semnificativă a acesteia.

Aceste practici abuzive pot consta în special în:

​(a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;

​(b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;

​(c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente,

creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;

​(d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în
conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor
contracte.

173. După articolul 135.11, se introduce un nou articol, 135.12, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Protecţia consumatorilor”

Cuprinsul articolului va fi:

 Articolul 135.12

​(1) Legea trebuie să dispună măsuri care să protejeze sănătatea, siguranţa şi interesele economice ale consumatorilor şi să asigure
exercitarea dreptului consumatorilor la informare, educare şi organizare
în vederea apărării intereselor lor.

​(2) Legea trebuie să prevadă proceduri simple şi operative pentru rezolvarea cererilor consumatorilor şi ale organizaţiilor acestora. 

​(3) Nimeni nu poate fi obligat să plătească preţul unui bun care nu i-a fost livrat, sau al unei lucrări care nu i-a fost executată ori al unui
serviciu care nu i-a fost prestat. Contractele care încalcă această
dispoziţie sunt lovite de nulitate absolută.

​(4) În executarea contractelor de prestări servicii cu furnizare continuă, la prima factură neplătită la termen, contractul este reziliat
şi prestarea serviciului este oprită. Continuarea prestării serviciului se face pe cheltuiala prestatorului.

​(5) Nimeni nu poate fi obligat să plătească penalităţi de întârziere mai mari decât valoarea datoriei, indexată cu indicele inflaţiei.

*174. Articolul 136 se abrogă. *

175. Articolul 137 se abrogă.

176. Articolul 138 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

 (1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor şi fondurile prevăzute la
articolele 135.1-135.7 din Constituţie.

​(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului.”

După alineatul (2), se introduc patru noi alineate, cu următorul
cuprins:

 (2.1) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente.

 (2.2) Autorităţile locale executive sunt obligate să prezinte spre aprobarea autorităţilor locale deliberative numai bugete locale
echilibrate sau cu excedente.

(2.3) Legea stabileşte principiile ce trebuie respectate în alocarea de subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale.

(2.4) Legea prin care este aprobat bugetul de stat precizează sumele alocate de la bugetul de stat pentru fiecare judeţ, comună ori oraş,
astfel încât să se asigure resursele financiare cerute de funcţionarea
normală a tuturor instituţiilor publice locale.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Dacă legea bugetului de stat, respectiv, hotărârea de aprobare a bugetului local, nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de
expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat, respectiv
bugetul local, al anului precedent, până la adoptarea noului buget. În
cazul în care bugetul de stat nu este aprobat cu cel puţi 3 zile înainte
de expirarea exerciţiului bugetar, Parlamentul este dizolvat şi se
organizează alegeri parlamentare anticipate, potrivit legii..”

După alineatul (5), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (5.1) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.

(5.2) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urgență, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru
acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Camerei
Reprezentanţilor, în condiţiile legii.”

177. Articolul 139 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.”

178. Articolul 140 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatului (1) va avea următorul cuprins:

“(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a capitalului aflat în proprietate
publică şi a resurselor financiare ale statului şi ale autorităţilor
locale. În condiţiile legii, litigiile rezultate din activitatea Curţii
de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Curtea de Conturi prezintă anual Camerei Reprezentanţilor şi Preşedintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale
bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând
neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor
implicaţi în gestiunea bugetului public naţional. Raportul anual este
depus la Camera Reprezentanţilor şi la Preşedintele României şi este
publicat în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Curţii de
Conturi, cel mai târziu pe data de 30 iunie a anului următor celui la
care se referă.”

După alineatul (2), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(2.1) Curtea de Conturi prezintă anual Camerei Reprezentanţilor şi Preşedintelui României un raport asupra modului în care a fost gestionat
capitalul aflat în proprietate publică şi în administrarea statului şi a
autorităţilor locale în anul financiar expirat, cuprinzând şi neregulile
constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor implicaţi în
gestiunea acestui capital. Raportul anual este depus la Camera
Reprezentanţilor şi la Preşedintele României şi este publicat în
Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Curţii de Conturi, cel mai
târziu pe data de 30 iunie a anului următor celui la care se referă.
Primul raport anual întocmit după intrarea în vigoare a prezentei legi
se referă şi la modul în care a fost gestionat întregul capital trecut
în proprietatea statului şi a autorităţilor locale prin Legea 15/1990, cuprinzând neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale
celor implicaţi în administrarea acestui capital.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) La cererea Camerei Reprezentanţilor, a Preşedintelui României, sau a cel puţin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot, Curtea de Conturi
controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează
despre cele constatate.”

După alineatul (3), se introduc opt noi alineate, cu următorul cuprins:

 (3.1) Curtea de Conturi este condusă de un Preşedinte, ales de popor. 

(3.2) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională,
o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi economice sau în
învăţământul superior economic, să se fi remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să asigure îmbunătăţirea administrării resurselor
financiare ale statului român.

(3.3) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(20), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Curţii de Conturi.

(3.4) În cadrul Curţii de Conturi, funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Preşedintelui Curţii de Conturi.

(3.5) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile
profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt
propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind
validaţi, în funcţie, de Preşedintele Curţii de Conturi.

(3.6) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice,
care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să
îmbunătățească funcţionarea economiei româneşti. 

(3.7) Mandatul membrilor  Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Curţii de
Conturi.

(3.8) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Preşedintelui Curţii de Conturi. Avizele Consiliului de Supraveghere se publică pe
site-ul Curţii de Conturi şi în Monitorul Oficial al României.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) Cei 18 controlori de conturi ai Curţii sunt numiţi de Preşedintele Curţii de Conturi pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o
singură dată. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. Ei
sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători.”

Alineatul (5) se abrogă.

Alineatul (6) va avea următorul cuprins:

 (6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Preşedintele Curţii de Conturi, în cazurile şi  condiţiile prevăzute de lege.”

După alineatul (6), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

 (9) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege.”

179. Articolul 141 se abrogă.

180. Articolul 142 se modifică şi se completează, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, din care un Preşedinte, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat şi opt judecători, numiţi de Preşedintele Curţii
Constituţionale, pentru un mandat de 4 ani, care  poate fi înnoit o
singură dată.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

 (3) Prevederile articolelor 81, alineatele (2)-(4), 82, alineatul (2), 83, 84, 95, 96 şi 97, se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui
Curţii Constituţionale.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale este validat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:

 (5) Dacă funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale devine vacantă ori dacă Preşedintele Curţii Constituţionale este suspendat din funcţie
sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita
atribuţiile, interimatul se asigură de un judecător din Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, desemnat de Preşedintele Autorităţii
Judecătoreşti.”

După alineatul (5), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

 (6) Preşedintele Curţii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu
care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Camerei
Reprezentanţilor ori a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot.

​(7) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege.”

181. Articolul 143 se modifică, astfel:

Denumirea articolului va fi: * Condiţii pentru numire şi alegere”.*

Cuprinsul articolului va fi:

“(1) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi probitate morală,
să nu fi fost membri ai unui partid politic, să nu fi fost aleşi sau
numiţi într-o funcţie publică din partea unui partid politic, să se fi
remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să asigure
îmbunătăţirea organizării şi funcţionării statului român.

​(2) Candidații la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale trebuie să prezinte electoratului Programul apărării Constituţiei,
pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de
Preşedinte al Curţii Constituţionale, dacă va fi ales.

​(3) Programul apărării Constituţiei constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de Preşedinte al
Curţii Constituţionale, va fi tipărit şi pus la dispoziţia
electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al
acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, înainte de
începerea campaniei electorale.”

182. Articolul 144 se modifică şi va avea următorul cuprins

 Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”

183. Articolul 145 se modifică, astfel:

Denumirea articolului va fi:  Independenţa”

Cuprinsul articolului va fi:

 Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor.”

184. Articolul 146 se modifică şi avea următorul cuprins:

​a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a
Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Preşedintelui Autorităţii
Judecătoreşti, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de
parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot,
precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

 b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui României, a
Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Avocatului Poporului, a unui
număr de cel puţin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000
cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu;

​c) se pronunţă asupra constituționalității Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a
unui grup parlamentar, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a
Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept
de vot, precum şi, din oficiu;

​d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată
şi direct de Preşedintele Curţii Constituţionale, de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, de Avocatul Poporului sau de cel puţin 10.000
cetăţeni cu drept de vot;

​e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autoritățile statului, la cererea Preşedintelui României, a
Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Preşedintelui Autorităţii
Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui
Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a
Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii
Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui
Curţii de Conturi, sau la iniţiativa Preşedintelui Curţii
Constituţionale;

​f) veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la alegerea Preşedintelui României, a Preşedintelui Autorităţii
Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui
Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a
Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii
Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui
Curţii de Conturi şi confirmă rezultatele sufragiilor;

​g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de Preşedinte al României, de Preşedinte al
Autorităţii Judecătoreşti, de Preşedinte al Autorităţii Mediatice, de
Preşedinte al Autorităţii Financiare, de Preşedinte al Autorităţii
Electorale, de Preşedinte al Autorităţii Statistice, de  Preşedinte al
Autorităţii Morale, de Preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice şi de
Preşedinte al Curţii de Conturi şi comunică cele constatate
Parlamentului şi celorlalte autorităţi ale statului interesate;

​h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României,  Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a
Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui Autorităţii
Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a Preşedintelui
Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii Morale, a
Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui Curţii de
Conturi;

​i) Veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la organizarea şi validarea referendumurilor şi confirmă rezultatele
acestora;

​j) verifică îndeplinirea condiţiilor stabilite de Constituţie pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.”

185. Articolul 147 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei
Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează
efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curţii
Constituţionale dacă, în acest interval, Camera Reprezentanţilor sau
Preşedintele României, după caz, nu pun de acord prevederile
neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui
termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt
suspendate de drept.”

După alineatul 4, se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins

 (5) Poporul poate, prin referendum naţional, să modifice, să completeze, sau să anuleze orice decizie a Curţii Constituţionale.

​(6) Judecătorii Curţii Constituţionale răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse poporului român de deciziile Curţii
Constituţionale pentru care au votat.”

*186.Titlul VI se abrogă *

187. Articolul 150 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Revizuirea Constituției este iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin
250.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Alineatul (2) se abrogă.

188. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:

  (1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptat de Camera Reprezentanţilor, cu o majoritate de cel puţin două treimi din
numărul membrilor săi.

 (2) În cazul în care Camera Reprezentanţilor respinge propunerea de revizuire iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Autoritatea
Electorală organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii
proiectului de către Camera Reprezentanţilor, pentru aprobarea
proiectului de revizuire respins de Cameră.

 (3) În cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Camera Reprezentanţilor, Camera este dizolvată şi se organizează alegeri
parlamentare anticipate.

​(4) Proiectul de revizuire aprobat de Camera Reprezentanţilor se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile
de la data adoptării.

​(5) Revizuirea Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum.”

189. Articolul 152 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar, indivizibil şi democratic al statului român,
integritatea teritoriului, controlul poporului asupra statului,
separaţia şi independenţa autorităţilor statului, pluralismul politic şi
limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.”

190. Articolul 154 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

 (2) Consiliul Legislativ, în termen de 180 zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, va examina conformitatea legislaţiei cu
prezenta lege şi va face Camerei Reprezentanţilor sau, după caz,
Preşedintelui României, propuneri corespunzătoare. În acelaşi termen,
vor fi iniţiate şi adoptate toate legile privind organizarea şi
funcţionarea autorităţilor statului prevăzute de prezenta lege, ca şi
celelalte legi necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor
prezentei legi.”

191. Articolul 155 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

 (1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare la data intrării în vigoare a prezentei legi se dezbat şi se aprobă
potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

 (4) În termen de un 90 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Naţional de
Pensii Publice şi va prezenta spre aprobarea Camerei Reprezentanţilor
legea Fondului Naţional de Pensii Publice, care va prevedea şi sursele
de completare a activului net al acestui fond.”

Alineatele (5) şi (6) se abrogă. 

Art. II

Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin
referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alineatul (3) din
Constituţia României.

Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă: Marian ANTONESCU, Stelică BÎRSAN, Petrache BOBOC, Constantin COJOCARU, Florian COLCEAG,
Petrică DIMA, Vasilică DOROHOIANU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Dumitru
MANEA, Traian MANEA, Mihai MIHĂILĂ, Emil-Marian  NAE, Ghiocel ONOFREI,
Denisa POPOVICI, Lucian TAFTĂ, Liviu ŢIGANAŞU, Cristian TRAŞCĂ, Mihai
VOICU.

Acest proiect constituţional a fost lansat de către Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, constituit la
data de 16.03.2013, şi a fost finalizat de către Constantin Cojocaru,
Preşedintele Comitatului de Iniţiativă, în colaborare cu Ilie Bădescu,
Florian Colceag, Viorel Gligor, Marian Ilie, Alexandru Melian, Ioan
Roşca, Mihail Seidner şi Gheorghe Sin. La finalizarea textului, au fost
luate în considerare observaţiile formulate de Consiliul Legislativ al
României, prin Avizul 308/22.04.2013, precum şi propunerile făcute în
cadrul Forumului Constituţional, coordonat de Cristian Pârvulescu, şi în
cadrul Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, condusă de
Crin Antonescu. Textul final al proiectului a fost aprobat de noul
Comitet de Iniţiativă, constituit la data de 10.12.2013.